Ghid de bejanie(1)
Aproape că nu-mi vin să cred că scriu articolul de față. Însă, cu România cotropită de securism și neomarxism, cu un un regim eminamente fanariot, e cât se poate de clar că, în scurt timp, aici va fi moartea. Nu glumesc!
Înainte de a trece mai departe vă voi mai spune că, pe lângă Franța, mai e un câștigător al alegerilor din România: Ucraina. Ieri, conturi ale SBU au continuat să promoveze propaganda pro-Jegușor, într-o sfidare cum rar am mai văzut. Când vezi că ucrainenii își fac de cap pe-aici, e deja un semn rău. Rău de tot!
Așa cum am spus și în articolul în care vă anunțam că voi scrie ghidul de față, sunt două variante de fugă din calea terorii care stă să vină.
Prima și, pentru unii cea mai facilă, este retragerea într-o zonă uitată de lume. Dacă ai o vârstă ceva mai înaintată, probabil nu-ți mai poți lua traista la spinare, astfel încât varianta evadării la țară este, probabil, cea mai bună.
Dacă însă ai o vârstă „incorporabilă” trebuie să cauți rapid variante pentru a nu ajunge carne de tun. Să așadar destinațiile pentru ceilalți(unele pot fi luate în calcul inclusiv de cei mai în vârstă).
Dacă nu ai un capital cât de cât închegat, probabil cea mai bună variată de evadare din calea terorii neomarxiste este Serbia. În ultima perioadă s-a creat o imigrație în nordul țării, în special dinspre Ungaria.
Care-s avantajele Serbiei?
În primul rând e aproape. Apoi avem prețurile care sunt mici, calitatea bună a vieții, o rezidență de trei ani, după care poți aplica pentru cetățenie. Oamenii sunt OK, n-ai probleme cu LGBT-ul și alte nenorociri.
Dezavantajul principal e limba. Trebuie să te obișnuiești cu alfabetul chirilic, iar sârba este o limbă grea. Te poți descurca în engleză în marile orașe, dar sunt situații în care trebuie să știi limba(la medic, spre exemplu).
Ca antreprenor, Serbia este bună din punctul de vedere al mâinii de lucru, care e ieftină, educată și disciplinată.
Dacă poți face producție pe care să o exporți în afara Uniunii Europene, Serbia e locul ideal. Normele sunt laxe, nu prea are nimeni nimic cu tine, astfel încât e o bună platformă investițională. Inclusiv în ceea ce privește comerțul cu UE ar putea fi bună, dar trebui să ții cont de piedicile birocratice.
Pentru freelanceri, Serbia e extrem de atractivă. Poți avea un statut „all inclusive” prin plata unui impozit fix de 300-400$/lună. În special pentru cei din domeniile tehnologice Serbia e deosebit de prietenoasă!
Dacă vreți cetățenia, trebuie să știți că Serbia(ca orice țară deșteaptă) nu acceptă o a doua cetățenie, astfel încât va trebui să renunțați la cea română. Există însă variante de rezidență pe termen lung.
Cam din aceeași linie cu Serbia este și Macedonia de Nord. Dacă vrei o viață liniștită, fără demențe neomarxiste, cele două țări sunt ideale.
Trebuie însă să știi că există o amenințare: ambele au aplicat pentru intrarea în UE, iar dacă se întâmplă nebunia asta, s-ar putea să vezi și acolo în 20 de ani ceva muci exact ca la noi. În special în Serbia mi se pare pericolul mai mare întrucât au un segment tefelistic foarte reactiv. Din păcate. Doar că sunt mai multe forțe care acționează acolo, fiind posibil ca țara să scape de pecinginea europeană.
Tot pentru cei cu venituri mai mici, o variantă de luat în calcul, dar mult mai îndepărtată, este Asia de Sud-Est. Există numeroase oportunități acolo, sunt deja comunități de români, viața e ieftină, iar oamenii sunt foarte OK.
Ce variante ai? Probabil cea mai ieftină este Cambodgia, dar are un sistem medical slab și o infrastructură cu probleme, cea mai scumpă Malaezia(îți cere să ai un venit de 40 000 $ pe an) și cea mai populară Thailanda care, pentru viza de pensionar îți cere să ai 24 000 $ în cont.
Ca raport preț/calitate avem Vietnamul, care are un cost lunar al vieții de 600-1200 EUR. Nu vă duceți cu gândul la Bali deoarece, din punctul meu de vedere, e o mizerie supraevaluată. Nu mai pierd timpul aici, v-am dat ideea, găsiți resurse extinse pe net.
Și-acum să mergem ceva mai departe, ocupându-ne de cei care au un oarecare capital pe care vor să-l salveze. Soluția se aplică inclusiv celor care au firme active în România, pe care nu vor să le închidă.
Povestea aici o vom împărți în două: pe de-o parte trebuie să găsim o rezidență pentru bani, iar de cealaltă parte o cetățenie pentru individ.
De ce asta?
Pentru că tu, ca individ, ai nevoie de un pașaport care să nu-ți dea bătăi de cap cu vizele. În ceea ce privește banii, cu toate că orice țară din lume pare prietenoasă cu banii, parcă nu-ți vine să-i muți în Africa sau mai știu eu unde.
Așadar, o să vă dau o schemă care mi se pare indicată pentru un investitor global.
Începem cu cetățenia. Există o grămadă de variante. Cele mai cunoscute sunt țările din Caraibe: Saint Kitts & Nevis, Dominica, Antigua și Barbuda, Santa Lucia, Grenada. Ai un proces rapid de obținere a cetățeniei(cam 3 luni), iar pașapoartele sunt extrem de puternice, oferind acces liber la aproximativ 140 țări din lume.
Saint Kitts and Nevis mi se pare cea mai puternică opțiune din punct de vedere al pașaportului, dar am impresia că au pierdut accesul la Canada.
Ce trebuie să faci ca să obții cetățenia? În principal să investești acolo. Ideea e că, dacă ești o familie, probabil prin achiziționarea unei case ai rezolvat problema investiției.
Să vedem acum variante de naturalizare, care oferă cetățenia.
Varianta europeană interesantă e Turcia, doar că prețul e ceva mai mare: îți trebuie o investiție imobiliară de 400 000 EUR, dar obții cetățenia în 6 până la 12 luni.
Pașaportul turcesc nu-ți oferă posibilitatea de intrare liberă în SUA, în schimb țara poate oferi oportunități uimitoare ca platformă comercială între Rusia și Europa, Asia și Europa etc. Acum se câștigă bani frumoși din exportul de mărfuri interzise spre Rusia, dar nu ne ocupăm pe moment de capitolul ăsta.
Rețineți însă că e o opțiune interesantă pentru cetățenie, cu toate că are un preț cam mare.
Alte variante implică o ședere o anumită perioadă de timp. Probabil cea mai ieftină naturalizare o ai în Paraguay, dar ai un pașaport mai slab, decât cele ale UE. Ceva mai bine stă Uruguay-ul.
Însă, dacă e să vorbim despre oportunități, părerea mea este că perla nedescoperită e … Argentina. Știu, sunt probleme, dar în Argentina te vei simți ca-n Europa care-ți plăcea. În plus, țara e atât de ofertantă încât te poți pierde într-un oraș aglomerat ca și într-o pustietate în care să nu vezi țipenie de om cu anii. Argentina oferă o naturalizare rapidă, în 2 ani de zile, ceea ce-o face ideală din punctul meu de vedere.
OK, pun punct aici poveștii cu pașapoartele.
Probabil mă veți întreba de ce n-am amintit nimic de Dubai sau Singapore. E simplu: nu ai acces. Niciuna dintre aceste țări nu oferă cetățenie și nici rezidență permanentă(la modul real).
Sunt de luat în calcul ca platforme investiționale, dar nu ca cetățenie. Și nici ca „a doua casă”. O să vă spun mai multe când ajungem la capitolul bani.
Pe moment pun punct aici întrucât deja m-am întins cu articolul.
Mâine vă voi prezenta într-un mod cât se poate de simplu o schemă extinsă care vă permite nu doar să vă salvați banii de hrăpărețele națiuni europene, dar și să investiți la modul inteligent.
Autor: Dan Diaconu
Sursa: trenduri.blogspot.com
