Ziaristii sportivi (in)scriu tot cu picioarele
In buna traditie a premiilor oferite de publicatiile sportive cititorilor mai inspirati, lozul cel mare ar trebui sa revina, saptamana aceasta, celui care a inteles ceva din transferul fundasului Cristi Chivu. Capitanul Nationalei Romaniei si pion de baza la AS Roma, unde-ar mai avea un an pana la expirarea contractului.
Saptamana trecuta, talentatul aparator a trecut prin cea mai obositoare perioada de antrenament din intreaga sa cariera. N-a avut pace nici in week-end. De data aceasta, nu antrenorii au tras de el pana la epuizare. Cei care i-au scos untul din oase au fost, insa, ziaristii. La cate transferuri i s-au organizat lui Chivu prin absolut toate redactiile sportive, de la ziare sau de la televiziune, e de mirare ca se mai tine omul pe picioare. Ceea ce se intampla de obicei printr-o simpla miscare de condei, pe care un presedinte de club o pune pe un contract, a consumat kile de cerneala, kilometri de pelicula si a frant duzini de penite.
In toiul negocierilor pentru transferarea lui Chivu, gazetarii s-au inghesuit sa semneze contracte fictive prin care il plasau pe liderul Nationalei la diverse cluburi din elita fotbalului european. Daca ar fi fost sa dam crezare zvonurilor livrate drept informatii beton, Chivu era acum legitimat la mai multe echipe deodata. Dimineata iesea la antrenament intr-un tricou; il lepada la pranz pentru alte insemne ale sponsorilor, pentru ca seara sa-l surprinda in cu totul alt echipament decat cel cu care incepuse ziua. Cristi a fost cel mai despuiat fotbalist al saptamanii. Parca nu jurnalisti titrati ai marilor gazete ori televiziuni semnasera materialele cu pricina, ci lotul de admiratoare ale lui Chivu, incinse peste masura de canicula.
Trucajul realizat de operatorii unei televiziuni, care il imbracasera virtual pe fotbalist ba in tricoul lui Internazionale Milano, ba al Barcelonei, este imaginea cea mai buna a lejeritatii iresponsabile cu care se fabrica stirile sportive la noi. Dupa o saptamana de presupuneri, scurgeri de informatii, sfaturi amicale, felicitari anticipate si titluri senzationale in ziare si pe sticla, nu stiu, in calitate de consumator profan de fotbal, la ce echipa va evolua Cristi Chivu. De fapt, stiu vreo trei. Dar ma-ndoiesc ca tustrei antrenorii vor gasi intelegere pentru presa sportiva din Romania si-si vor programa partidele in asa fel incat sa-i permita simpaticului aparator sa onoreze simultan toate contractele incropite prin redactii.
Deci, cum e pana la urma? Inter? Barca? Juve? Pentru ca slagarul transferului lui Chivu a fost interpretat si de Eros Ramazzotti, unul dintre cei mai infocati suporteri ai torinezilor. Dar ar insemna, probabil, sa cerem prea mult de la presa sportiva indigena. Care nu gestioneaza ca lumea bursa zvonurilor nici pe piata interna, darmite in strainataturi, unde ponturile mai trebuie si traduse inainte de a fi inghitite pe nemestecate.
Confuzia de-afara e scuzata cu varf si indesat de haosul de-acasa. Crainici bine dispusi au aflat ca Gica Popescu a fost ofertat pentru postul de presedinte la Steaua, in vreme ce altii au transmis deja refuzul fostei mari glorii. Olaroiu pleaca la Al-Hilal doar dupa ce Doamne-doamne Becali i-a dat dezlegare pentru Alah. Adrian Ilie este adus pe post de manager dar Jiji il vrea neaparat si-n iarba. Prin inscaunarea Regelui Hagi, acelasi patron instaureaza monarhia peste dictatura personala din Ghencea. Si toate astea la o singura echipa. La o asa confuzie de valori, e aproape normal ca ziaristul sa nu-si stapaneasca impulsurile din degete si sa aiba chef sa coboare el in teren sau sa semneze personal contractele alea nenorocite despre care nu afla decat franturi de clauze.
Mai ramane sa-si foloseasca membrele corect: sa nu alerge in maini pe gazon si sa nu scrie cu picioarele.
Vifor Rotar
