Hrisca (Polygonum fagopyrum)

Hrisca , se mai numeste : grau negru, grau tatarasc, tatarca.

Are tulpina dreapta, ramificata, inalta de 30-60 cm, la maturitate rosiatica. Frunzele sunt petiolate, cordat-sagitate, mai lungi decat late.  Fructul seamana cu o nuca trigona, castanie.

Este o planta de cultura agricola cultivata mai ales in nordul Moldovei oferind polen pentru albine. Mierea de hrisca este folosita pentru prepararea turtei dulci si, desi este vascoasa si de culoare inchisa, contine multe vitamine (C, PP, B2);

Originara din Tibet, raspandita ulterior in Siberia de Vest, in India, Coreea si Japonia. In Europa a fost mult cultivata in Evul Mediu, ca cereala, folosita in alimentatie pana la introducerea pe scara larga a porumbului. La noi se cultiva pe scara redusa in Nordul Moldovei. In tara noastra hrisca se aduce din Basarabia.

Fructele contin cca 10% proteine, formate in special din globulina si gluteina, continand numerosi aminoacizi, dintre care arginina, lizina, histidina, cisteina, triptofanul etc.; grasimi cca 3%; substante extractive neazotate (amidon, zaharoza si dextrina; celuloza cca 10%; saruri minerale: Ca, K, Na, P, Mg etc. si vitamina P.

1. Proprietati :
   
   
   
   • energetic
     
   • nutritiv
     
   • protector vaselor de sange
   
   
2. Indicatii :
   
   
   
   • alimentatie
     
   • fragilitate vasculara
   
   
3. Modul de folosire :
   
   
   
   • In diverse preparate culinare
     
   • Placinte
     
   • Ghiveci
     
   • In combinatie cu alte alimente- ca lintea

Ingrediente: 200 g hrisca.

Mod de preparare: Se spala boabele de hrisca, se pun intr-un vas si se acopera cu apa. Dupa 1-2 ore hrisca se inmoaie, se umfla si se poate consuma. Hrisca poate fi inlocuita cu grau, cu conditia sa fie pus la inmuiat cu o seara inainte.