Sa ne amintim de Adrian Păunescu si de „Cenaclul Flacăra”
20 iulie a fost ziua lui de nastere. Rememorez un text pe care l-am scris in urma cu sapte ani:
„Sunt, astazi, 72 de ani de cand a venit. Vor fi, in curand, cinci ani de cand a plecat. Adrian Paunescu ramane, in imaginea mea, un sihastru ce cobora, din cand in cand, in Cetate. Geniul lui a fost un dar pe care nu am stiut sa-l pretuim. Il redescoperim in poeziile pe care le descopera copiii nostri. Dragostea de tara, pe care o evoca in fiecare dialog si in fiecare loc, pentru unii insemna o mantra desueta in lumea globalizata. Nu si pentru mine, obisnuit cu povestirile tatalui meu, de la Manastirea Dealu. L-am iubit ca pe un frate si l-am admirat. Probabil ca a decis sa plece, dispretuitor de pigmei, pentru a-si relua locul in Olimp”.
L-am intalnit in 1972. Sunt deci 50 de ani de atunci. Organizasem un festival de muzica si poezie, la Universitatea Bucuresti – „Primăvara baladelor” – si il invitasem in juriu. Apoi, el a pornit celebrul său cenaclu, „Flacăra”. Mă bucur ca fiul lui duce mai departe acest steag.
M-a mirat reactia Institutului pentru investigarea comunismului care doreste ca acest proiect sa fie interzis. Explicatia acestei pozitii mi se pare simplă – in România, pentru unii, patriotism inseamnă să fii exclusiv pro-american.
Ca să nu comentez mai mult despre pigmei, adaug cuvintele unui distins român, Mircea Popescu, care trăieste in America si este presedintele CMR:
„Interzicerea „Cenaclului Flacăra”
S-a anunțat că IICMER (Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului), condus de un personaj atașat ideologiei progresiste, care în timpul revoluției din 1989 avea 14 ani (da, ați citit bine, paisprezece), dorește interzicerea reeditării „Cenaclului Flacăra” de către fiul poetului Adrian Păunescu.
Ei bine, în 1973, printre fondatorii Cenaclului Flacăra se număra și Florian Pittiș.
Acesta a fondat și grupul Colibri, despre care am scris cândva prin 2000, în „Colibri” (https://mipopescu.wordpress.com/1-de-suflet/colibri/).
Influența „Cenaclului” asupra tineretului a fost imensă, dar nu în sensul îndoctrinării comuniste cum lasă să se înțeleagă, cu rea credință, cei care n-au înțeles nimic din spiritul acestui fenomen unic în România.
Dovada o constituie însăși faptul că generația „Cenaclului Flacăra” a ieșit pe străzi în Decembrie ’89 pentru a demola comunismul.
Dar, se pare că cei care doresc astăzi să interzică reeditarea fenomenului „Flacăra”, încearcă să înăbușe patriotismul românesc care a fost cultivat la „Cenaclul Flacăra”, fiind speriați ca nu cumva acesta să se trezească după 30 de ani și să se facă auzit glasul unei noi generații pentru a cere o repoziționare a României într-o Europă aflată în derivă.”
Adrian Năstase
Sursa: adriannăstase.ro
