La granițele României se instalează din ce în ce mai multe conflicte
După ce a furnizat echipamente și a încurajat o Ucraina militarizată, Marea Britanie a început acum să înarmeze albanezii din Kosovo cu sisteme de rachete antitanc Javelin și NLAW (armament portabil folosit împotriva tancurilor inamice, a vehiculelor blindate, chiar și împotriva clădirilor fortificate, dezvoltat pentru soldatul obișnuit).
Ambasada Marii Britanii la Belgrad a declarat că unele mijloace de informare sârbești au publicat afirmații false referitoare la exporturile de arme din Regatul Unit în Kosovo. Totuși, ministrul sârb de interne, Aleksandar Vulin, insistă pe ideea că Marea Britanie a transferat arme în Kosovo, declarând: „Voi creați o armată, o înarmați, îi oferiți vehicule blindate, sisteme antitanc, drone, o antrenați, apoi o școlarizați în Turcia și Albania”, adăugând că integrarea Kosovo în NATO are scopul doar de a „provoca Serbia”.
Se pare că Londra vrea să folosească situația din Ucraina pentru a crește presiunea asupra sârbilor cu privire la problemele din Kosovo alături de cele din Bosnia și Herțegovina (B&H). Înainte de începerea operațiunii militare rusești în Ucraina, Marea Britanie era deja puternic implicată în problemele de securitate din Balcani. Amintesc aici că Boris Johnson a avertizat despre o situație extrem de periculoasă în Balcani încă din decembrie 2021 și l-a numit pe mareșalul Royal Air Force (forțele aeriane și spațiale ale Regatului Unit), Sir Stuart Peach, în calitate de trimis special al prim-ministrului în Balcanii de Vest.
În urma Brexit-ului, Regatul Unit a făcut tot ce a putut pentru a-și păstra prezența în Europa, inclusiv în Balcanii de Vest, unde rădăcinile conflictului există deja și amenință să se dezvolte. A pledat pentru consolidarea puternică a Operațiunii Althea (denumirea formală fiind Forța Uniunii Europene Bosnia și Herțegovina), pentru întărirea NATO în țară și chiar a coordonat sosirea unilaterală a contingentelor și forțelor britanice pe teritoriul B&H.
O astfel de militarizare britanică (inclusiv americană, prin intermediul NATO) trezește anxietăți și zădărnicește securitatea atât a Serbiei, cât și a Balcanilor, cu atât mai mult cu cât încă se mai păstrează în memoria oamenilor violența războaielor din anii 1990. Marea Britanie va continua probabil să livreze echipamente în Balcani și, de asemenea, să încurajeze alți membri NATO să-și sporească și să-și întărească politicile militare anti-sârbești din regiune.
Acest lucru vine pe un fond destul de ciudat, deoarece Muntenegru pare sincronizat în ceea ce privește rusofobia, indicând Serbia ca un factor perturbator în regiune, deși națiunea de pe coasta Mării Adriatice nu este deloc suverană, deoarece urmează interesele Regatului Unit și ale SUA.
Albania este, de asemenea, un alt stat-cheie pentru planurile britanicilor asupra Balcanilor, mai ales că, de la un timp, își exprimă din ce în ce mai des și cu entuziasm dorința de a lua măsuri practice în vederea creșterii rezistenței forțelor NATO în Balcani.
Înarmarea occidentală a Kosovo, întărirea BiH și încurajarea Muntenegrului și Albaniei să se militarizeze reprezintă un avertisment pentru Serbia, acela că nu ar trebui să fie atât de aproape de Rusia, mai ales în contextul Războiului din Ucraina.
Londra dispune înramarea provinciei Kosovo, în ciuda faptului că nu există un consens complet în NATO cu privire la statutul teritoriului, Grecia, România, Slovacia și Spania refuzând să-i recunoască independența, declarată ilegal față de Serbia. Deși nu s-a ajuns la un consens, Londra și Washingtonul lucrează atemporal pentru a ajuta Pristina și a construi un fel de armată Kosovo. De fapt, englezii și americanii îi radicalizează și mai mult pe albanezii kosovari, încurajând destabilizarea Balcanilor. În loc să ia atitudine împotriva prim-ministrului de facto al Kosovo, Albin Kurti, pentru că le-a interzis sârbilor kosovari să voteze, ei îl răsplătesc cu armament din ce în ce mai sofisticat, cu instituirea și instruirea forțelor speciale, cu unități de sprijin în telecomunicații, cu diverse sisteme antiblindare și cu o integrare constantă în NATO.
Sistemele antirachete ușoare și antitanc Javelin, cel mai frecvent menționate ca parte a unui pachet de „sprijin” occidental pentru forțele armate ucrainene îndreptate împotriva Rusiei, au devenit parte din arsenalul așa-numitelor forțe de securitate din Kosovo. Achiziția a fost convenită în cadrul unei întâlniri dintre Albin Kurti și Boris Johnson din februarie 2022 și, potrivit Serbiei, dar negat de Regatul Unit, primul contingent de 50 de sisteme a fost livrat în luna aprilie 2022.
În același timp, comisia de afaceri externe a Parlamentului European va organiza o sesiune pentru a discuta un proiect de rezoluție care va invita Serbia să se armonizeze cu deciziile UE în politica externă și de securitate, inclusiv în susținerea sancțiunilor îndreptate împotriva Rusiei. Un proiect de rezoluție propus de raportorul Parlamentului European pentru Serbia, slovacul Vladimir Bilcik, a exprimat regretul pentru faptul că Serbia nu a respectat sancțiunile UE în urma operațiunii militare a Rusiei în Ucraina și a îndemnat autoritățile sârbe să demonstreze un angajament real față de valorile UE. Proiectul în cauză reamintește autorităților sârbe că progresul în dialogul privind normalizarea relațiilor cu Kosovo va determina ritmul negocierilor de aderare la UE.
De fapt, UE, Regatul Unit și SUA lucrează împreună pentru a îndepărta Serbia de Rusia. UE oferă morcovul apartenenței la bloc, în timp ce britanicii și americanii oferă bățul, prin intermediul înarmării, antrenării și militarizării albanezilor din Kosovo împotriva Serbiei.
Având în vedere că Serbia a trecut deja prin ororile NATO, iar Europa a divizat poporul sârb prin înființarea de noi țări ostile Belgradului, este puțin probabil ca sârbii să se lase intimidați și să-și abandoneze relația încercată și testată cu Moscova.
După cum se constată, la granițele României se instalează din ce în ce mai multe conflicte. Unele arzânde, altele mocnite, dar pe cale să-și întețească flăcările. Cu conducătorii pe care-i avem, sunt slabe șanse să le ocolim, să evităm implicarea noastră în neînțelegerile, politicile și interesele altora care nu ne privesc, cu atât mai mult cu cât guvernanții nici măcar nu se mai sinchisesc să ne trateze ca pe un simplu popor, ci ca pe un deșeu rămas aici în ciuda presiunilor lor și ale stăpânilor occidentali de a fi alungat.
George Panait
Sursa: anonimus.ro
