Ciurul zanelor (Carlina acaulis)
Este o planta sub forma unui manunchi de spini din care iese o floare imensa, alb-argintie. Infloreste la sfarsitul lui august si va ramane asa, neschimbata, pana la primele brume. In ciuda frumusetii sale extraordinare, nu floarea este cea folosita, ci radacina. O intalnim pe pajistile si fanetele de munte, chiar si dupa ce a fost cosit fanul, deoarece se piteste efectiv in iarba, asa incat fierul coasei nu o ajunge. Aceasta are un gust dulce-picant puternic, iar in satele de munte era considerata odinioara o adevarata radacina a vietii, care le reda vigoarea celor slabi, tamaduieste ca prin farmec plagile si bubele, tuberculoza osoasa, calmeaza tusea, intareste viscerele si alunga durerile de stomac. Se mai intalneste si sub alt nume: turta, marul-ciobanului, painea babei. Numele stiintific (Carlina acaulis), i s-ar trage de la Carol cel Mare, care ar fi scapat de ciuma cu ajutorul ei.
Radacina-care se scoate din pamant cu harletul, dupa ce floarea capata un aspect uscativ.
Utilizari medicinale
Infectii cu stafilococ auriu in convalescenta, post-graviditate in tulburarile endocrine care duc la scaderea in greutate, precum si in boli grave care antreneaza scaderi drastice in greutate. Se ia jumatate de lingurita de pulbere de trei ori pe zi. Planta se tine sub limba un sfert de ora, dupa care se inghite cu apa. Efectele cresc, daca fiecare doza de ciurul zanelor se combina cu un sfert de lingurita de fierea pamantului.
Hipocalcemie, hipomagnezie, anemie
Hernie
Se iau 2 lingurite de planta si se pun intr-un sfert de litru de apa (o cana de ceai) la inmuiat de seara pana dimineata.
Dimineata se filtreaza maceratul rezultat, care se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe cinci minute intr-o cana de apa clocotita.
Se lasa sa se raceasca acest decoct, vreme de jumatate de ora la temperatura camerei, dupa care se filtreaza.
La sfarsit, se combina cele doua tipuri de extracte, iar preparatul obtinut se bea pe parcursul unei zile.
dupa uscarea radacinei, se macina prin rasnita de cafea. Se ia o lingurita de 3-4 ori pe zi, de obicei inainte de masa. Planta se tine cateva minute sub limba, dupa care se inghite cu apa.
se macina radacina uscata cu o rasnita de cafea, si se pun 20 de linguri de planta intr-un borcan, dupa care se adauga alcool alimentar de 960, indoit cu apa sau rachiu tare de cereale. Dupa adaugarea alcoolului, se inchide borcanul si planta se lasa la macerat vreme de 14 zile, dupa care se filtreaza extractul rezultat prin tifon des si se trage in sticlute mici.
Se administreaza o lingurita de tinctura (sau de plamadeala) diluata in jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi.
