26 iunie – Ziua Drapelului National al Romaniei
Ziua de 26 iunie a fost proclamata Ziua Drapelului National prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, aceasta zi va fi marcata de catre autoritatile publice si de celelalte institutii ale statului prin organizarea unor programe si manifestari cultural-educative, cu caracter evocator sau stiintific, consacrate istoriei patriei, precum si prin ceremonii militare specifice, organizate in cadrul unitatilor Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne.
Steagul National al Romaniei
Steagul national al Romaniei este un tricolor cu benzi verticale rosu, galben si albastru, ce are o proportie de 2:3 intre latime si lungime. Aceste culori se crede ca au fost folosite inca din timpuri stravechi ale istoriei romanilor, fiind preluate de miscarea pasoptista.
Steagul actual a fost insa adoptat abia la 27 decembrie 1989, steagul precedent avand in plus stema Romaniei comuniste in centru. In timpul Revolutia romana din 1989 se puteau vedea multe steaguri cu emblema comunista taiata; guvernele de dupa Revolutie au stabilit sa nu adauge nici o stema in centru, ajungandu-se astfel la acelasi steag care a fost folosit si in timpul Regatului Romaniei (1881-1947).
Steagul este similar cu cel al Republicii
Scurta istorie a Zilei Drapelului National
In 1834, cand Tarile Romane au inceput sa se dezvolte din punct de vedere economic, cand constiinta nationala cerea unitatea si libertatea tarii, domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru GhicaVoda, a obtinut de la otomani invoirea „de a pune steag romanesc corabiilor negustoresti si ostirii”. ?Steagul destinat corabiilor avea doua culori (galben si rosu), cel atribuit armatei era compus din trei (rosu, galben si albastru) si un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept inceputul adoptarii tricolorului pe pamant romanesc.
Tricolorul romanesc era cunoscut inca din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol national cu cel putin un deceniu inainte de oficializarea sa
In timpul revolutiei de la 1848, Tricolorul a fost adoptat ca simbol al natiunii in prima zi a victoriei revolutiei burghezo – democratica (1848 – 1849), 14/26 iunie, cand a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucuresti si promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului national.
Stindardul libertatii
Revolutionarii de la 1848, atat cei din Transilvania, cat si cei din Tara Romaneasca, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, avand inscriptionat lozinca: „Fratia”: „Dreptate – Fratie” si dandu-i denumire de „stindard al libertatii”. O luna mai tarziu, „vazand cu nu s-a inteles inca cum trebuiesc facute stindardele nationale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou ca “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru inchis, galben deschis si rosu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate in ordinea urmatoare: „langa lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu falfaind“. In Adunarea populara desfasurata pe dealul Filaretului din Bucuresti, in ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, inceputul revolutiei, ”zi de mantuire pentru toata Romania”, sub flamurile tricolore. Tot in acel an istoric 1848, in acea impresionanta Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a inaltat „flamura cea mare tricolora a natiunii romane”, a intregii natiuni romane.
Laura Moise
