CLOSE

Yearly Archives: 2018

0 217
Chiar dacă nu a fost recunoscut public, jocul slab, după investițiile în jucători care nu s-au mai ridicat la nivelul de exprimare de la echipele de le care au fost achiziționați, nu mai putea fi tolerat. Practic Becali a luat cam tot ce s-a ridicat în fotbalul românesc, fără ca echipa să facă performanță. A ratat campionatul trecut, a ramas „acasă” ratând competițiile europene, iar acest tur de campionat este compromis.
FCSB de mult timp lăsa impresia unei echipe prea puțin antrenată. Indisciplina din lot chiar dacă nu era prea vizibilă nu putea fi negată. Să arunci banderoșa de căpitan, cănd antrenorul te-a nominalizat să o porți, este un maxim ce pare că a fost tolerat. Aspru criticat de patronul clubului după ce FCSB a pierdut cu 2-0 derbiul cu CFR Cluj, Nicolae Dică și-a prezentat demisia din funcția de antrenor al grupării bucureștene.

Ce a spus patronul FCSB-ului
”Da, m-a sunat aseară, mi-a spus, «nea Gigi, eu nu țin de scaun, nu sunt omul banului, vă mulțumesc oricum pentru că mi-ați dat șansa de a antrena Steaua, că ați avut încredere în mine. Plec și gata!» Ne-am despărțit prietenește”, a povestit Becali la DigiSport.Dică a lăsat FCSB-ul pe locul doi, la șase puncte în urma liderului CFR Cluj, o infimerie plină, jucători debusolați și o echipă care nu a confirmat ratănd obiectivele.
Pe listă scurtă a patronului formației bucureștene se află Dan Petrescu, Dan Alexa și Mihai Teja.
Favorit să preia postul lui Dică, după ce acesta își va fi prezentat demisia, este însă Mihai Teja. Becali l-ar fi vrut  și pe Reghe, care ar fi avut șansa de a bifa al treila mandat pe banca tehnică a roș-albaștrilor. Liber de contract după ce și-a încheiat conturile cu Al Wahda, din Emiratele Arabe Unite, antrenorul, născut în Târgoviște, are însă pe masă o ofertă greu de refuzat.
La emisiunea Fotbal Club, Gigi Becali a dezvăluit că s-a întâlnit, la finalul săptămânii cu Dan Alexa.

Conform lui Becali, noul antrenor al celor de la FCSB va fi anunțat după Sărbători.
„După Sărbători vom anunța antrenorul. Acum vorbesc, ce mentalitate, ce sistem, ce cutare, că nu ne grăbim. Și cu Dică am vorbit aseară. Mă doare sufletul. N-a fost chiar așa de rău aseară, am dominat prima repriză, am avut ocazii. Problema a fost că te egalează de la 2-0 Botoșani, când ai atâția accidentați, când te domină Gaz Metan, asta e o problemă, nu e în regulă.”, a declarat Gigi Becali, la Digi Sport Matinal.

0 247

Șoferii contină să încalce drepturile persoanelor cu dizabilități în parcările brașovene. Au constatat-o polițiștii de la Rutieră care a amendat 29 de șoferi cu peste 8000 de lei pentru parcare pe locuri speciale

Șoferii contină să încalce drepturile persoanelor cu dizabilități în parcările brașovene. Au constatat-opolițiștii de la Rutieră care a amendat 29 de șoferi cu peste 8000 de lei pentru parcare pe locuri speciale. Unii dintre șoferii amendați au fost mitocani și agresivi și cu jurnaliștii.

Oamenii legii au desfășurat săptămâna trecută o amplă acţiune de verificare a modului în care parchează şoferii în parcarea marilor centre comerciale.

În parcea unui hipermarket, un şofer s-a oprit pe un loc special amenajat pentru persoane cu dizabilităţi, deși erau zeci de alte locuri libere în parcare.
Pentru amenda încasată, șoferul și-a vărsat nervii pe jurnaliști, pe care i-a drăcuit.
Un alt şofer nu ştia că este nevoie de o legitimaţie specială pentru astfel de loc, deşi are în îngrijire o persoană cu nevoi speciale.

După trei ore, poliţiştii au legitimat 50 de persoane. 18 au primit avertizări, iar 29 de şoferi s-au ales cu amenzi în valoare totală de 8200 de lei.

Poliţiştii le reamintesc şoferilor că amenda pentru parcarea nejustificată pe un loc destinat persoanei cu dizabilităţi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 1000 şi 2000 de lei.
Poliţişti din cadrul Serviciului Investigare Criminalitate Economică au descins în mai multe unităţi pentru a preveni şi combate activităţile de comerţ ilicit şi evaziune fiscală.

Vifor Rotar

0 311

Municipiul Brașov este singurul din România care are o aglomerare demografică prin localitățile satelit cu o populație de aproximativ 400.000 de locuitori în total , care justifică implementarea unui sistem de transport metropolitan

Brașovul este primul oraș din țară care implementează o strategie de transport public la nivel de metropolă. Demersurile făcute în urmă cu câțiva ani încep să se concretizeze.
În total se vor investi în următorii ani aproape 128 de milioane de euro în proiecte care vor duce la creșterea calității și eficienței serviciilor de transport public de călători dar și la înlocuirea flotei RATBV S.A.

Municipiul Brașov este singurul din România care are o aglomerare demografică prin localitățile satelit cu o populație de aproximativ 400.000 de locuitori în total, care justifică implementarea unui sistem de transport metropolitan.

Adrian Oprică, membru în Adunarea Generală a Acționarilor a operatorului de transport din municipiul Brașov spune că investițiile care vor fi realizate în curând sunt cuprinse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă integrat în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană în Durabilă a Zonei Metropolitane. Majoritatea investițiilor se vor realiza cu fonduri nerambursabile în special prin Programul Operațional Regional și Fondul de Mediu.

Cele mai importante investiții sunt cel pentru achiziția de noi mijloace de transport în comun, stații de încărcare și de autobuze hibrid şi crearea de benzi dedicate transportului în comun.
De asemenea, sunt prevăzute investiții pentru infrastructura de garaj pentru transportul public pentru construcția unui terminal urban lângă Gara Brașov dar și pentru un sistem centralizat de monitorizare și control al traficului în municipiul Brașov iar în anii următori și pentru amenajarea a 30 de stații de călători.

Vifor Rotar

0 317

Pe măsură ce îmbătrânim și devenim înțelepți, ne dăm seama încet că:

– Un ceas de 3000 € marchează același timp cu un ceas de 30 €.
– Un portofel de 300 EUR conține aceeași sumă ca și portofelul de 30 EUR.
– Solitudinea într-o casă de 70m2 sau 300m2 este aceeași.

Sper că într-o zi veti realiza că fericirea voastră interioară nu vine din lucrurile materiale ale lumii.
Nu contează dacă călătoriți la clasa întâi sau la economic; este același tarif dacă avionul cade.
Sper că îți dai seama că atunci când ai prieteni și frați și surori cu care să vorbești, să râzi și să cânți, este o adevărată fericire.

5 fapte incontestabile ale fericirii:

 

1- Nu vă educați copiii să fie bogați, educați-i să fie fericiți, astfel încât ei să vadă valoarea lucrurilor și nu prețul lor.
2 – Mâncați mâncarea ca și cum ar fi medicamentul, altfel ar trebui să vă luați medicamentul ca și cum ar fi fost alimente.
3 – Persoana care te iubește nu te va părăsi niciodată. Chiar dacă există 100 de motive să renunțe, va găsi un motiv pentru a rămâne.
4 – Există o mare diferență între a fi un om și a fi uman. Foarte puțini o înțeleg.
5 – Erai iubit când te-ai născut și vei fi iubit când vei muri. Între cele două depinde de tine.

Cei mai buni medici din lume sunt:

Lumina soarelui, odihna, exercițiul, dieta, încrederea în sine și … prietenii.

Imagini pentru PAPEI FRANCISC

Păstrați-le în toate etapele vieții și bucurați-vă de o viață sănătoasă. E greu pentru o ființă umană – ea nu cere să se nască, ea nu poate trăi, iar ea nu vrea să moară !!!!!!!
Cel mai bun dar pe care-l poți da cuiva este timpul tău și trebuie întotdeauna să fie dat familiei sau unui bun prieten.

Faceți-va timp pentru a trimite acest mesaj cel puțin unui membru al familiei dvs. sau unui prieten bun

 (Traducere din limba spaniolă)

0 720
 Ce avea Cuza cu averile Bisericii şi cum a confiscat avuţia sutanelor de lux: „Unui călugăr nu-i trebuie palate, ci o chilie mică, în care să se culce jos, pe rogojină”
Cuza preciza că „toate averile mânăstireşti din România sunt şi rămân averi ale statului, veniturile lor aparţinând bugetului”. Într-un mesaj către ministrul de externe otoman căruia îi explica raţiunea
secularizării, Alexandru Ioan Cuza i-a scris: „În această chestiune Alteţă, eu nu sunt principele românilor, sunt România însăşi.”

Secularizarea averilor mânăstirești adoptată în 1863,  Biserica Ortodoxă Română a luat ființă în anul 1872,  BOR s-a înființat după 9 ani de la secularizare… și azi ei ne cer averile înapoi.
Care  averi sfinția voastră? Preafericiților, biserica voastră nici nu exista la vremea aia. „Dezbaterea şi adoptarea legii secularizării averilor mânăstireşti a reunit pe deputaţi în jurul unei acţiuni de multă vreme aşteptată. Domeniile mânăstirilor au fost acumulate de–a lungul timpului prin daniile domnilor şi boierilor.
Un număr mare de moșii fuseseră închinate mânăstirilor de la muntele Athos, patriarhilor şi altor organizaţii religioase din Orientul Ortodox, astfel că avea loc o mare scurgere de venituri către aceste fundaţii bisericeşti din afara ţării care îşi delegau reprezentanţi pentru a gestiona ca egumeni sau a strânge veniturile realizate pe moşiile mânăstirilor închinate”, a explicat, profesorul de istorie Ionela Lepărdă, din cadrul Liceului „Emil Racoviţă” Vaslui.
„Un sfert din bogăţia ţării aparţinea clerului”
Iniţial a fost discutată doar secularizarea averilor mânăstirilor închinate dar ulterior prin legea din 13/25 decembrie 1863 au fost trecute în proprietatea statului toate averile mânăstireşti din România. Un sfert din teritoriul ţării a devenit patrimoniul statului ceea ce a mărit suprafaţa de care dispuneau autorităţile pentru viitoarea împroprietărire. În text erau cuprinse aşadar mai întâi averile aşa-ziselor mânăstiri închinate puse de ctitorii lor sub ascultarea Patriarhilor Orientului pentru a le asigura o mai bună gospodărire şi un  prestigiu sporit. În Muntenia aceste bunuri reprezentau 11,14% adică a noua parte din teritoriul naţional, iar în Moldova 12,16%. Adăugând şi suprafeţele deţinute de mânăstirile pământene rezultă un total de 25,6 % din suprafaţa agricolă. Practic un sfert din bogăţia ţării aparţinea clerului, iar din aceasta o parte importantă era destinată a servi intereselor străine ţării.
Istoricii din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României relatează despre o întâmplare a lui Alexandru Ioan Cuza, în urma căreia, Arimandritul Nil, ultimul egumen grec al Mânăstirii Floreşti, din judeţul Vaslui a fost determinat să părăsească administraţia egumenică. Relatarea are la bază un memoriu al fostului „băet” de casă al Arhimandritului Nil, Gheorghe Drob, şi se regăseşte în paginile cărţii dedicate Mânăstirii Floreşti de preotul Ion Antonovici. Arhimandritul Mânăstirii Floreşti, era apreciat ca un bun administrator, drept care este numit şi inspector bisericesc al mânăstirii Cotroceni, pentru a controla eficient avuţia acesteia, în folosul Sfântului Munte.
„Într-o zi de vară, Cuza Vodă vizitează Complexul Cotroceni, însă Arhimandritul Nil, deşi ştia de intenţia domnitorului, a plecat în Bucureşti, lăsându-l pe feciorul de casă să-l întâmpine pe acesta şi să-I raporteze ulterior totul. Cuza Vodă soseşte pe la orele trei după amiază cu o mare suită de civili şi militari şi trage alături, la celălalt palat, aflat la 50 de metri de „palatul egumenesc”, mânăstirea fiind în centrul celor două palate domneşti de vară. Domnitorul se aşează pe o canapea aflată în balcon, iar membrii anturajului domnitorului sunt dispuşi pe scaune în jurul lui. Aghiotantul domnesc îi porunceşte băiatului de casă, autorul memoriului, să-i servească cu apă rece şi dulceaţă. Acesta se execută numaidecât şi îi omeneşte pe oaspeţi cu dulceaţă orânduită în veselă de argint aurit, de mare preţ.
Privind cu atenţie paharele şi linguriţele din metal preţios, domnitorul face următoarea remarcă: „oare cu acest lux se cuvine a se servi de ele un călugăr”. Potrivit relatărilor fostului slujitor, domnitorul l-a sfătuit pe Arhimandritul Nil să elibereze Palatul egumenic de la Cotroceni, invocând că nu are nevoie de palate, ci de o chilie mică şi o rogojină.
 „Chiar dacă cel chestionat pare intimidat de autoritatea sa, principele continuă în nota discuţiei: „Măi, băete, să-i spui stăpânului tău că unui călugăr nu-I trebue palate Domneşti, ci o mică chilie, în care să se culce jos pe-o rogojină şi sub cap o piatră în loc de pernă”. La urmă, când trebuia servită cafeaua, Cuza Vodă refuză categoric pretextând că „noi Românii nu voim cafele greceşti”.
Reîntors la „palatal egumenesc”, Arhimandritul Nil ascultă raportul cu privire la vizita lui Cuza Vodă şi, cu mare amărăciune, porunceşte eliberarea „palatului egumenesc”. A doua zi (20 iunie 1862), foarte devreme, tot „bagajul” a fost încărcat în şase căruţe şi transportat în camerele din palatul Şerban Vodă. Ierarhul grec mai zăboveşte un timp în Bucureşti în încercarea zadarnică de a face presiuni asupra principelui Alexandru Ioan Cuza.
Într-o seară, adânc mâhnit şi fără speranţă, i se confesează băiatului de casă, spunându-i: „Ce gândeşte domnitorul vostru Român de zdruncină pe unul ca mine, cunoscut în toate împărăţiile? Şi să ştii tu, măi băete, că am putere să-l fac să-şi piardă domnia; dar nici odată un mic Domnitor Român nu-şi va însuşi averile mânăstirilor închinate sfântului Munte şi sfântului Mormânt. Dumnezeu nu-i va ajuta!”.
La câteva săptămâni distanţă, bunurile Arhimandritului Nil din palatul Şerban Vodă din Bucureşti au fost inventariate şi rechiziţionate de către statul român. Odată cu acele bunuri au fost confiscate şi hrisoavele moşiilor mânăstireşti închinate sfântului Munte Athos aflate în posesia egumenului grec.
Ca urmare a secularizării averilor mânăstireşti, Arhimandritul Nil a plecat pe Muntele Athos, unde a fost înălţat la rangul de arhiereu, respectiv mitropolit al Pentapolei.
Despre proasta părere avută de Cuza Vodă despre călugării greci au circulat mai multe legende. Una dintre ele reluată de ziarul „Facla”, în 1930, a fost reprodusă de Octav Gorescu în lucrarea „Văcăreşti mânăstire. Văcăreşti penitenciar”.

 „Când Domnitorul Cuza s-a urcat pe tron”, spunea legenda, „a rămas îngrozit de jafurile călugărilor ce-i momeau prin felurite meşteşuguri pe credincioşi ca să lase averile lor danii mânăstirilor. Călugării trăiau aici ca în paradis. Pivniţele erau pline de vinurile cele mai delicioase, arhondăriile cu mâncările cele mai alese. Ei formau un fel de stat în stat şi nimeni nu le putea cere vreo socoteală despre ceea ce făceau. Erau fără nicio milă faţă de cei nevoiaşi. Când un călător înnopta pe drum şi se oprea la poarta unei mânăstiri ca să ceară mâncare şi adăpost, era izgonit cu cruzime. Acei care adunau averi, speculând naivitatea credincioşilor, erau de-o zgârcenie extraordinară faţă de nenorocitul călător care implora cu lacrimi în ochi găzduirea peste noapte sau un blid de mâncare”.
Atunci, Cuza a pus la cale una dintre „excursiile” sale incognito.
Deghizat în călător ostenit de drum, a bătut pe înserate la poarta unei mânăstiri, cerând găzduire. A fost refuzat. Mânios, domnitorul s-a întors în fruntea unui corp de oaste, care aştepta tupilat într-o pădure din apropiere. Cuza mai adusese cu sine şi o ceată de pungaşi. Tot alaiul a intrat în mânăstire. „Domnitorul intră prin chilii şi înşfăcă pe fiecare călugăr de gât, scoţându-l afară şi introducând în locul lui un hoţ sau pungaş, însoţind această schimbare de persoane cu următoarele cuvinte: «Hoţi scot de aici şi tot hoţi introduc!»”.
Astfel, unele mânăstiri au fost transformate în temniţe. Cel mai cunoscut exemplu este Văcăreştiul (foto sus).

0 273

De la 1 ianuarie vor fi amenajate 25 de eco insule pentru colectare selectivă unde locatarii, în schimbul deşeurilor colectate selectiv vor primi vouchere pe care le pot folosi pentru plata întreţinerii

De la 1 ianuarie vor fi amenajate 25 de eco insule pentru colectare selectivă unde locatarii, în schimbul deşeurilor colectate selectiv vor primi vouchere pe care le pot folosi pentru plata întreţinerii. În viitor, la Brașov vor exista 400 de astfel de centre.

La cel 25 de puncte de colectare a „reciclabilelor”, amenajate de cei doi operatori de salubritate, braşovenii pot lăsa hârtia, cartonul, plasticul, metalul sau sticla şi vor primi la schimb vouchere.
Pentru un kilogram de hârtie sau carton se plătesc 0,22 lei, al unui un kilogram de plastic 0,73 lei, a unui kilogram de metal la 0,44 lei, iar unui kilogram de sticlă – 0,048 lei.

Cele 25 de centre disponibile pentru cetăţenii de la blocuri vor fi doar un start al campaniei de colectare selectivă.
Pe termen lung în municipiu vor exista aproximativ 400 de astfel de centre, un model pe care municipalitatea şi-l doreşte funcţional, mai ales că începând cu această dată şi persoanele juridice şi cele fizice au obligaţia să colecteze selectiv deşeurile reciclabile.

Tot de la 1 ianuarie se scumpeşte serviciul de salubrizare în Braşov, odată cu intrarea în vigoare a taxei de rampă. Creşterea tarifului a fost solicitată de operatorii de salubritate care au contracte în Braşov; dacă şi Consiliul Local îşi va da acordul, majorarea se va aplica de la 1 ianuarie.
Persoanele fizice ar urma să plătească o taxă lunară de 9,82 de lei/lună/persoană, faţă de 7,31 lei/lună/persoană cât era până acum.

Vifor Rotar

0 818
Cine n-a citit (sau cui nu i s-au povestit), în copilărie, basme precum „Prâslea cel voinic şi merele de aur”,  „Greuceanu” sau „Tinereţe fără de bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”?! Aceste minunate basme ale românilor au fost culese de către Petre Ispirescu – un nume cunoscut tuturor, dar un om despre care a cărui viață cei mai mulți dintre noi nu cunosc mai nimic.
Născut în prima lună a anului 1830, în mahalaua bucureșteană Pescăria Veche, viitorul tipograf, culegător de folclor, povestitor, editor și scriitor, era fiul unui modest frizer. De la mama sa, originară din Ardeal, Ispirescu avea să moștenească darul povestirii și… să audă primele basme.
În frizeria părintelui său, micul Ispirescu avea să asculte, de la ucenici și de la clienți,  o mulțime de povești. Deși avea doar câteva clase, Ispirescu a fost un autodidact, care, în calitate de tipograf, a citit enorm, la viața sa. La doar 14 ani, a devenit ucenic tipograf. cS-a angajat la tipografie pentru a avea acces la cărți, cu nădejdea de a putea citi mai mult. La sfârșitul fiecărei zile, după munca istovitoare de 12-14 ore pe zi, găsea întotdeauna și un răgaz pentru lectură. După 4 ani de ucenicie a devenit tipograf, în perioada Revoluției de la 1848.
După alți șase ani s-a angajat la o altă tipografie, numită Copainie, unde erau tipărite traduceri după autori occidentali – Hugo, Dumas, Rousseau, Cervantes etc.
În urma activității la această tipografie, Petre Ispirescu avea să ajungă la… pușcărie. E drept, pentru o cauză nobilă!La 1858 se purtau discuții aprinse și se făceau diferite planuri pentru Unirea Principatelor, care avea să se realizeze, în fapt, peste un an, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în Moldova și Țara Românească.
În acea perioadă, naționaliștii care luptau din răsputeri pentru Unire au intrat în posesia unei corespondențe secrete, compromițătoare pentru cel aflat, temporar, la conducerea Moldovei. Caimacamului Moldovei, pe nume Nicolae Vogoride, i se promitea tronul Moldovei, de către Înalta Poartă și de către austrieci, dacă ar fi acționat într-o manieră contrară intereselor de unificare ale națiunii române.y

Vogoride intrase în joc, fiind dispus să realizeze toate manevrele necinstite care ar fi împiedicat Unirea (inclusiv falsuri și operațiuni de fraudare), dar soția sa, Ecaterina Conachi, i-a sustras scrisorile și a făcut astfel încât ele să fie publicate în presa din țară și din străinătate. Scandalul iscat a fost cu folos pentru viitoarea Unire și unioniști!2

Între tipografiile care au acceptat să publice conținutul corespondenței secrete a lui Vogoride cu reprezentanții antiunioniști ai Imperiului Otoman și Imperiului Austriac s-a numărat și atelierul la care lucra Petre Ispirescu. Din cauză că publicarea corespondenței s-a efectuat fără acordul organelor de cenzură de la București, a fost arestat tot colectivul tipografiei, în frunte cu Petre Ispirescu.

Pentru cauza unionistă, Ispirescu a trebuit să stea trei săptămâni „la răcoare” iar după eliberare s-a trezit și fără loc de muncă, angajându-se abia după trei luni.
La sfârșit de an (1858), lui Petre Ispirescu i-a fost oferită conducerea celei mai moderne tipografii bucureștene (singura care dispunea de o presă mecanică, unde era imprimată revista „Naționalul”), de către un om politic ce susținea unirea dintre Țara Românească și Moldova, pe nume Vasile Boerescu (care, ulterior, avea să devină ministru al afacerilor străine).

În activitatea sa ulterioară, Ispirescu avea să colaboreze cu mari personalități ale culturii românești. Mai târziu, la 3 ani după Unire, avea să publice și primele basme – „Prâslea cel voinic şi merele de aur”, „Fiul vânătorului”, „Balaurul cu şapte capete”, „Fata de împărat şi pescarul”, „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”.

bLa vârsta de 52 de ani, dând curs rugăminții lui Vasile Alecsandri, Petre Ispirescu (1830-1887) a adunat treizeci și șapte de basme, dintre cele culese de-a lungul timpului, în cunoscuta lucrare „Legende sau basmele românilor”. 

Este o carte publicată de nenumărate ori, până în ziua de azi, ce ar trebui să fie prezentă în orice casă de român și o lucrare de maximă importanță pentru înțelegerea psihologiei poporului nostru și chiar a unor aspecte din trecutul său îndepărtat sau a modului în care românul se raportează la existență – cu aspectele sale văzute și nevăzute.

În mod cert, basmele și legendele românilor nu sunt simple „povești de adormit copiii”, pentru cei care știu să citească printre rânduri.
În plus, rolul lor educativ și moralizator este evident pentru oricine. Mesajul cel mai important al basmului românesc este… triumful Binelui!

Surse: http://www.identitatea.ro, http://www.ziarulmetropolis.ro

Autor: Tomi Tohaneanu

http://www.cunoastelumea.ro

0 238

Minunea nu s-a produs : Corona Brașov a ratat și în acest an adjudecarea primului trofeu al sezonului : Cupa României! Meciurile competiției s-au desfășurat pe patinoarul din orașul harghitean, gazdele reușind să-și valorifice avantajul arenei proprii. Corona s-a impus în toate cele trei partide din grupă, însă a pierdut în finala Cupei, în fața gazdelor. Echipa brașoveană câștigase recent la Ciuc, în Erste Liga, dar acum a capotat, scor 2-5 (0-1, 1-1, 1-3), după un meci în care a încasat două goluri în superioritate numerică (al doilea în poarta goală, în ultimele minute). Ori, când se întâmplă așa, se poate pune un semn de întrebare… Mai mult, cele două goluri ale echipei Brașovului au fost marcate de fundași (Carlson și Peretiagin), astfel încât se poate pune și întrebarea : atacanții unde au fost?
Una peste alta, este un eșec, iar ,,lupilor” le rămân două obiective : campionatul României și Erste Liga. Următoarele meciuri ale echipei brașovene vor fi în campionat, la Cârța, în compania echipei Marton Aron, în 29 și 30 decembrie.
D.D.

0 225

Administraţia Naţională de Meteorologie  a emis astăzi  o atenţionare Cod galben de ninsori şi viscol valabilă, luni, în zona montană înaltă din 21 judeţe, precum, şi o informare meteo de vreme rea ce va afecta restul teritoriului, până marţi dimineaţa.
Potrivit meteorologilor, luni, 24 decembrie, între orele 2 şi 21, în cea mai mare parte a zonei montane, temporar va ninge, iar stratul de zăpadă nou depus va fi consistent. Vântul va sufla tare, îndeosebi în zona înaltă a Carpaţilor Meridionali cu rafale de peste 90…100 km/h. Ninsoarea va fi viscolită şi vizibilitatea va scădea semnificativ.
Totodată, între 23 decembrie, ora 14 şi 25 decembrie, ora 06, vântul va continua să prezinte intensificări la munte, temporar cu rafale de 65…70 km/h, iar pe creste va depăşi 80 km/h.
Din a doua parte a zilei de luni (24 decembrie) vântul se va intensifica şi în zonele joase de relief, îndeosebi din sud-vestul, centrul şi estul ţării, cu viteze la rafală, în general de 50…55 km/h.

Temporar vor fi precipitaţii predominant sub formă de ploaie, pe arii mai extinse începând din a doua parte a nopţii de duminică spre luni (23/24 decembrie), când în zonele joase de relief din vest, nord şi centru se vor acumula 10…15 l/mp şi izolat 25 l/mp, favorizând topirea stratului de zăpadă.

În zona de munte, treptat vor predomina ninsorile, iar pe parcursul zilei de luni (24 decembrie) în Maramureş, Transilvania şi jumătatea de nord a Moldovei, ploile se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare.

În centrul, estul şi sudul teritoriului, vor fi condiţii pentru depuneri de polei, iar în noaptea de luni spre marţi (24/25 decembrie) se va forma gheţuş.

0 403

Baronul Miklós Wesselényi, despre populația valahă din Ungaria și Țările Românești:
“În actuala epocă a naționalităților evoluate și pe cale de evoluare, spiritul înalt al sentimentului național a inspirat și neamurile și națiunile de origine și limbă valahă. Aceste neamuri, care își trag originea și limba, în mare parte, de la marea gintă a Romei, oricât de injosite și umilite prin apăsare și stârcire de-a lungul veacurilor, nu și-au uitat niciodată cu totul strălucita lor origine. Iar acum simt cu ardoare că un neam de aproape 7 milioane (În Valahia sunt aproximativ 2.000.000, în Moldova 1.200.000, În Basarabia 1.000.000, în Bucovina 500.000, în Transilvania 1.010.080, iar în Ungaria 1.085.000 de valahi. În total 6.795.000 de suflete., care își au o origine proprie, o limbă a sa, ba chiar aceleași datini și fel de a fi, și care locuiește o porțiune de pământ a Europei, ce-i drept politicește împărțită în mai multe părți, dar geograficește unitară, mare ca întindere și înzestrată de natură cu cele mai mari bogății, poate avea viitor și se vede a fi chemat la existență națională.” 

Comentariu la citat: Trebuie să remarcăm la baronul Miklós Wesselényi si o anumită eleganță în abordarea subiectului și o înțelegere a situației istorice a valahilor. Dincolo de asta, e foarte important de subliniat că în anul 1843, în urma recensămintelor, populația românească din Ungaria se ridica la peste un milion de oameni, aproape cât în Moldova acelei epoci!!! O simplă analiză logică a modului în care a crescut populația de atunci și până astăzi ne arată că ea s-a înmulțit cam de patru ori. Mai exact, dacă scădem cei un milion de români din Ungaria, ar mai rămâne în Țările Române aproximativ 5.500.000 de oameni. Înmulțiți cu 4, coeficient de crestere, ar da cam actuala populație românescă, de 22.000.000.

Pe același fir al logicii putem presupune că românii din Ungaria au crescut măcar de trei ori ca număr. Asta ar însemna că în mod real am putea avea astăzi în Ungaria vreo 2-3 milioane de  oameni cu rădăcini românești. Aveți idee câți români se zice că mai trăiesc în Ungaria astăzi? Conform datelor oficiale din anul 2001, în Ungaria mai trăiesc 8.000 (opt mii) de români!
Încă o dată exclam: Ce tragedie! Cât de agresivă a fost campania de maghiarizare forțată a tuturor neamurilor care au ajuns sub cizma maghiară ! Ce este mai dureros este faptul că, datorită îndoctrinării, ca politică de stat, mulți dintre urmașii românilor de acum 150 de ani din Ungaria ne disprețuiesc pe noi, românii de azi din România, și urăsc țara noastră, pentru ei aceasta fiind cea care… le-a răpit “Transilvania – o bucată de pământ unguresc”… Să nu uităm că întotdeauna învingătorii au scris istoria așa cum le-a convenit!

Baronul Miklós Wesselényi, despre necesitatea maghiarizării vlahilor:“Atâtea motive au lucrat și atâtea s-au săvârșit pentru ca populația noastră valahă să se înstrăineze și să se țină departe de noi (nedreptăți, discriminare – n.m.). În schimb nu s-a făcut nimic pentru a o maghiariza; nici pentru a o atrage spre noi și a o determina să se alăture intereselor noastre politice.Mai ales prin școli populare și prin educație populară , populația valahă ar fi putut fi și mai concret ,spre binele ei, maghiarizată. Autoritățile n-au făcut  și chiar particular s-a făcut atât de puțin pentru această cauză, încât, ca o picătură într-un ocean, nici nu poate fi luat în seamă. Doar acum, în ultima vreme, guberniul a provocat autoritățile transilvane să promoveze educația poporului și s-o extindă cu deosebire la valahi, anume în interesul limbii noastre.”

Comentariu la citat: În anul 1910, recensământul făcut în Regatul Ungariei arăta că ungurii erau doar în procent de 48% din totalul populației. Sunt însă multe motive să credem că până și această cifră este… exagerată – evident că cei mai mulți dintre cei 48% erau populații diverse, maghiarizate deja forțat la acea vreme, cu identitatea proprie ștearsă, dar alții s-au declarat maghiari pentru a nu fi discriminați…Prin urmare, în diferite perioade ale istoriei, românii din Ungaria și Transilvania (dar și alte etnii) au suferit un proces extrem de agresiv de maghiarizare forțată care  a presupus schimbarea onomasticii (din Ioan s-a făcut Janos,etc), a toponimiei și preluarea religiei catolice sau reformate.

Prin urmare, jumătate din Ungaria este,in buna masura , un stat etnic aproape artificial, format în special din ne-unguri (cât de unguri ar putea fi blondele și blonzii cu ochi albaștri pe care îi putem întâlni destul de des în Ungaria?!). Minciuna Ungariei Mari nu ar trebui să mai fie tolerată de oficialii români. Avem datoria sa informam cu fermitate Europa asupra adevarurilor etnice din ” Bazinul Dunarii ! „
Țările U.E. ar trebui informate cu date stiintifice să cunoască adevărul despre Ungaria și Transilvania, despre destinul românilor de pe aceste pământuri, despre istoria lor furată. Ideea este că nu ne putem aștepta ca reprezentanții „politici” timorați ai statului român să promoveze  cu adevărat interesele noastre etnice – majoritatea lor sunt ori iresponsabili…de dragul U.E. -.un fel de noua Moskova ideologica actuala !! , ori se lasa influentati  decozile de topor ale altora.
Prin urmare, noi, cei care începem să ne trezim, cei care începem să dăm la o parte vălul de minciună care ne-a fost așternut peste suflete, va trebui să reacționăm și să aducem adevărul la lumină! Fără ură, fără violență – cu inteligență și argumente științifice!
Să avem încredere! Transilvania nu este a lor, a denigratorilor!!! 

Informatii dupa un articol de; Daniel Roxin

Sursa: Miklós Wesselényi, Szózat a’ magyar és szláv nemzetiség’ ügyében, Lipcsében, 1843.

0 340

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, comisar șef de poliție Monica Dajbog, a susținut o declarație de presă referitoare la măsurile dispuse în contextul minivacanței de Crăciun.
Redăm, în continuare, textul declarației de presă:
”Ca de fiecare dată înainte de o minivacanță prilejuită de sărbători, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-au luat măsuri suplimentare pentru a preveni producerea unor evenimente grave și pentru a asigura intervenția rapidă în situații de pericol pentru cetățeni.

Prin planul aprobat de ministrul afacerilor interne, Carmen Dan, au fost stabilite principalele priorități ale structurilor MAI:
• Asigurarea unui răspuns eficient și rapid în cazul producerii unor situații de urgență
• Implementarea din timp a măsurilor necesare pentru evitarea unor blocaje pe rutele despre care se cunoaște că se aglomerează în această perioadă a anului
• Asigurarea unei prezențe active a dispozitivelor de ordine publică pentru prevenirea faptelor antisociale și a infracțiunilor grave.
Începând de astăzi și până în a doua zi de Crăciun, vor fi mobilizați aproximativ 25.000 de angajați ai MAI, în majoritate polițiști, pompieri, salvatori SMURD, jandarmi și polițiști de frontieră.
În cazul producerii unor fenomene meteo severe pe perioada minivacanței, prefecții și structurile MAI din București și din teritoriu vor fi pregătite să ofere sprijin comunităților.
În funcție de efectele fenomenelor meteo, structurile MAI pot trimite forțe și mijloace suplimentare în zonele cu probleme, precum și în stațiunile și locurile unde se înregistrează o mare afluență de persoane.
Permiteți-mi să reiau recomandările pentru cetățeni pe care le facem de obicei în astfel de situații:
Având în vedere temperaturile scăzute, îmbrăcați-vă corespunzător și evitați expunerea îndelungată la frig. Manifestați atenție sporită în special față de copii, persoanele bolnave cronic și față de cele în vârstă, care sunt vulnerabile în astfel de perioade.
Turiștii care merg la munte în aceste zile trebuie să folosească echipament adecvat și să evite traseele periculoase. În sprijinul turiștilor care s-ar putea afla în dificultate sunt pregătiți să intervină peste 370 de jandarmi montani.

Înainte de a pleca la drum, informați-vă cu privire la condițiile de trafic și la starea vremii.
Pentru a evita situațiile de pericol, recomandăm șoferilor să renunțe la deplasări pe timp de viscol și ninsoare puternică, iar dacă, totuși circulă pe rute cu probleme, să respecte indicațiile agenților de circulație.
Autoritățile, cu sprijinul Poliției Rutiere, pot închide anumite sectoare de drum în scop preventiv, atunci când permiterea accesului autovehiculelor ar pune în pericol participanții la trafic sau ar îngreuna acțiunile de deszăpezire.
Centrul Infotrafic al Poliției Române va transmite permanent informații cu privire la situația drumurilor și va indica rute ocolitoare în cazul restricționării sau blocării circulației pe anumite sectoare de drum din cauza fenomenelor meteo severe.
Aproximativ 1.400 de polițiști rutieri vor fi în stradă zilnic pentru a veni în ajutorul conducătorilor auto, precum și pentru fluidizarea circulației, evitarea blocajelor și prevenirea accidentelor grave.
Având în vedere că valorile de trafic vor fi crescute în această perioadă, ca în orice minivacanță, rugăm conducătorii auto să manifeste înțelegere și mai ales răbdare față de ceilalți participanți la trafic.
Pentru descurajarea șoferilor care, în ciuda pericolului, vor apăsa prea mult pedala de accelerație, echipajele de poliție rutieră vor acționa zilnic cu 270 de aparate radar.
Din aer, vor beneficia de sprijinul elicopterelor Inspectoratului General de Aviație care vor survola cele mai aglomerate trasee.
Pe perioada minivacanței, aproape 16.000 de polițiști și jandarmi vor acționa în fiecare zi pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor.

Pentru a descuraja comportamentele antisociale, patrulele de ordine publică vor fi prezente mai ales în locurile aglomerate, precum și în stațiunile turistice și în localitățile unde se vor organiza evenimente cu public numeros.
O atenție deosebită va fi acordată celor 15.720 de lăcașuri de cult unde se vor organiza slujbe religioase cu prilejul Crăciunului, la 160 dintre acestea participând un public foarte numeros.
În apropierea bisericilor și a mănăstirilor se vor afla echipaje SMURD și de pompieri pentru a putea interveni în caz de nevoie pentru acordarea primului ajutor medical sau limitarea efectelor unor situații de urgență.
Ținând cont de riscul crescut de incendii, personalul ISU a efectuat 1.564 de controale în ultimele două săptămâni pentru a verifica respectarea regulilor de prevenire a incendiilor. Astfel de controale au avut loc și în spații de cazare și de organizare a unor evenimente publice, fiind descoperite peste 4.300 de nereguli pentru care s-au aplicat amenzi în valoare de 1.776.000 lei.
De asemenea, au fost identificate 187 obiective care funcționau fără autorizație de securitate la incendiu.
Tot pe linia controalelor cu scop preventiv, polițiștii au desfășurat acțiuni în piețe, târguri și centre comerciale pentru identificarea agenților economici care încalcă legislația din domeniu și scot la vânzare produse neconforme cu normele legale, contrafăcute sau care pot pune în pericol sănătatea consumatorilor.
În urma controalelor au fost aplicate în jur de 120.000 de amenzi în valoare de aproape 42 de milioane de lei și au fost confiscate bunuri a căror valoare depășește două milioane de lei, printre care brazi în valoare de 200.000 de lei și produse alimentare în valoare de aproape 300.000 de lei.
În cadrul acțiunii ”Foc de artificii” prin care se verifică legalitatea operațiunilor cu articole pirotehnice, au fost efectuate peste 900 de controale, fiind confiscate 5.000 de kg de articole pirotehnice în valoare de aproximativ 20.000 de lei.
Astfel de acțiuni vor continua și în zilele următoare pentru a preveni situațiile de risc pentru populație.
Pentru că de Crăciun mulți români se întorc în țară, iar alții aleg să petreacă Sărbătorile peste hotare, conducerea MAI a cerut să fie luate măsuri pentru asigurarea unui trafic fluent la granițe, inclusiv prin suplimentarea personalului.
Recomandăm cetățenilor să consulte aplicația online de pe site-ul Poliției de Frontieră pentru a afla timpul mediu de așteptare din punctele rutiere de trecere a graniței. Astfel își pot configura traseul în funcție de momentul cel mai potrivit și punctul mai puțin aglomerat.
Pe întreaga perioadă a sărbătorilor, structurile Ministerului Afacerilor Interne vor transmite informări cu privire la misiunile desfășurate, dar și recomandări utile pentru cetățeni pentru prevenirea unor evenimente neplăcute sau pentru reducerea efectelor unor situații de urgență.
În final, permiteți-mi ca, în numele conducerii MAI și al colegilor mei, inclusiv cei care vor fi la datorie în aceste zile, să vă urez Sărbători fericite!”
D.D.

0 189
România susţine drumul european al Serbiei, a declarat sâmbătă, la Belgrad, premierul Viorica Dăncilă, care a anunţat că l-a invitat pe preşedintele sârb Aleksandar Vucic în vizită la Bucureşti, în timpul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, potrivit Agerpres.
Premierul Viorica Dăncilă a susţinut o declaraţie comună alături de preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic, prim-ministrul Bulgariei, Boyko Borisov şi prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras, în contextul participării la reuniunea la nivel înalt în format cvadrilateral România – Bulgaria – Serbia – Grecia. Conferinţa a fost transmisă în direct pe pagina oficială de Facebook a Executivului român.

„Am abordat probleme care ţin de extindere şi i-am subliniat domnului preşedinte Vucic că România susţine drumul european al Serbiei. I-am propus domnului preşedinte o vizită la Bucureşti pe timpul preşedinţiei deţinute de către România, tocmai pentru a face cunoscuţi paşii importanţi pe care Serbia îi are în ceea ce priveşte parcursul european, pentru a face cunoscută dorinţa Serbiei de a închide capitolele de negociere deschise”, a declarat Viorica Dăncilă.

În context, premierul României i s-a adresat liderului sârb: „Vreau să vă felicit, domnule preşedinte, pentru deschiderea capitolelor 17 şi 18, dar în acelaşi timp credem că trebuie să ne implicăm toţi în a susţine Serbia şi cu personal sau cu toată susţinerea tehnică în ceea ce priveşte deschiderea unor noi capitole de negociere sau închiderea celor deschise. Avem toată deschiderea de a susţine Serbia şi vrem ca aceşti paşi importanţi pe care-i face Serbia să-i facem cunoscuţi şi la Bruxelles şi la Bucureşti, astfel încât toate statele membre să cunoască acest lucru şi să continuăm susţinerea pentru Balcanii de Vest, să continuăm susţinerea politicii de extindere, care pentru noi reprezintă o prioritate şi care este foarte importantă”.

Dăncilă a adăugat că a vorbit cu Vucic despre domeniile energiei, infrastructurii, turismului şi sportului.

„Ne dorim o conectare cât mai bună între ţările noastre, ne dorim o cooperare foarte bună în regiune, ne dorim o cooperare mult îmbunătăţită între ţările noastre”, a punctat ea, anunţând că este programat „un forum economic care efectiv să ajute oameni de afaceri din România să investească în Serbia şi invers”.
Prim-ministrul român l-a invitat şi pe omologul său bulgar la Bucureşti, la o „reuniune a celor două guverne, un G2G între România şi Bulgaria”, pentru a pune în aplicare multe din proiectele discutate sâmbătă.
„Ne-am referit la poduri peste Dunăre, ne-am referit la Dunăre ca un fluviu navigabil, la a face toate demersurile în acest sens, pentru că, aşa cum ştiţi, în acest moment România deţine preşedinţia SUERD, dar şi are pe agenda europeană Strategia Dunării ca un obiectiv important al preşedinţiei noastre”, a afirmat Dăncilă.
Totodată, ea l-a invitat pe Alexis Tsipras la Bucureşti „pentru a dezvolta cooperarea”.
Liderul executivului român a vorbit şi despre priorităţile ţării noastre în timpul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului viitor, evidenţiind susţinerea acordată integrării europene a Balcanilor de Vest.
„România va continua să aibă ca şi prioritate, după Bulgaria şi Austria, Balcanii de Vest”, a afirmat Dăncilă, adăugând că statele din Balcanii de Vest trebuie „să fie evaluate pe baza meritelor proprii şi să facă progrese în timpul preşedinţiei rotative deţinute de către România”.
„Un accent deosebit l-am pus pe politica de coeziune, o politică foarte importantă pentru România, pentru Bulgaria şi Grecia, dar şi pentru politica de migraţie, politica de azil, politica de apărare şi nu în ultimul rând cadrul financiar multianual, care este o prioritate pentru noi, este o prioritate pentru toate statele membre, pentru că de modul, de abordarea pe care o vom avea referitor la acest lucru, putem vorbi de celelalte politici importante la nivel european, atât de politicile tradiţionale, politica de coeziune, politica agricolă comună, dar şi noile politici – migraţie, terorism, politică de apărare”, a mai spus Dăncilă.
Preşedintele sârb a vorbit, în cadrul conferinţei, despre proiecte discutate cu reprezentanţii ţărilor invitate. În ceea ce priveşte România, el a evocat proiectul de conexiune rutieră Timişoara -Belgrad, dar şi politicile energetice şi „construirea unei reţele de alimentare electrică între Reşiţa şi Pancevo”.
„Am discutat modalitatea în care Serbia ar putea să aibă acces la alte surse de gaz (…), mi-am exprimat speranţa că, lucrând împreună, vom putea rezolva şi problema alimentării cu gaz a Serbiei în următoarea perioadă de timp”, a adăugat Vucic, potrivit traducerii oficiale.

3 378

1. Avocatul speră să intri în necazuri.

2. Doctorul speră să te îmbolnăvești.

3. Profesorul și învățătorul speră să fii prost și să nu știi.

4. Proprietarul și gazda speră să nu îți construiești casă.

5. Prostituata speră să nu te însori.

6. Dentistul speră să ți se strice dinții.

7. Mecanicul speră să ți se strice mașina.

8. Poliția speră să devii infractor.

9. Meșterul de sicrie și groparul speră ca tu să mori.

10. Numai Hoțul îți dorește prosperitate și bogăție în viață.

0 597

Judecătoarea Savonea, alături de alte colege din CSM, l-au pus la punct pe ambasadorul care are pretenția de a transmite un fel de poruncă supremă – mai ales în privința justiției. ”Au ales-o „penalii” pe Savonea în funcția de președinte CSM! Boceală în pumni la sistem, nene!”
Comentariul cunoscutei juriste Ingrid Mocanu se referă la alegerea în fruntea CSM a judecătoarei Lia Savonea – și expune corect posibila stare de spirit din anumite zone interne ale politicii (nu justiției!) dar și din zone externe. Cum ar fi, de exemplu, cabinetul 1 al Ambasadei SUA, mai precis pe domnul Hans Klemm.
Asta pentru că judecătoarea Savonea, alături de alte colege din CSM, l-au pus la punct pe ambasadorul care are pretenția de a transmite un fel de poruncă supremă – mai ales în privința justiției. Și, să recunoaștem, în mare măsură i-a și ieșit acest rol – până când, așa cum spuneam, CSM l-a pus la locul lui, un rol important având chiar Lia Savonea.

”La începutul lui octombrie, Secția pentru judecători, dominată de judecătoarea Savonea, s-a răstit chiar la ambasadorul SUA, pe motiv că ar afecta independența Justiției”, scria azi publicația pro-Iohannis G4Media.
Bineînțeles că e o exagerare, chiar un fals mediatic, pentru că CSM nu „s-a răstit”, ci i-a arătat lui Klemm care sunt limitele atribuțiilor sale de ambasador în relația cu o justiție pe care chiar el o dorește independentă.
De altfel, la vremea respectivă, chiar G4Media caracteriza poziția Secției de judecători a CSM drept ”o poziție critică față de declarațiile ambasadorului SUA” care, vezi Doamne, ”vorbise în termeni critici față de Inspecția Judiciară”.
Ei bine, nu! Din nou fals! Fake news – Klemm a atacat Inspecția Judiciară asociind-o unui ”instrument manipulat politic” cu care au fost ”intimidați magistrați”. Iată cuvintele lui Klemm:
”Activitatea Inspecţiei Judiciare din ultimul an şi jumătate este în mod deosebit dificil de înţeles în orice alt fel decât acela că a devenit un instrument manipulat politic. Pentru acei magistraţi care nu au fost deja intimidaţi, noua legislaţia din domeniul juridic generează noi posibilităţi de a pedepsi magistraţii-problemă printr-o Inspecţie Judiciară mai puternică şi un nou Serviciu creat doar pentru a cerceta judecători şi procurori”.
Iar concluzia lui Klemm, pe 1 octombrie 2018, era că ”aceste schimbări ameninţă să dea ceasul înapoi la începutul anilor 2000, când sistemul de justiţie era infestat de corupţie şi interese politice”.
Ei bine, Secția de judecători din CSM, ”dominată de judecătoarea Savonea”, după cum spune publicația G4Media, transmitea un mesaj ferm, dar în cei mai politicoși și serioși termeni.Lia Savonea

”Având în vedere discursul public al ambasadorului SUA în România, domnul Hans Klemm, (…) Secţia pentru judecători, în majoritate, exprimă îngrijorarea față de afirmațiile privind activitatea Inspecției Judiciare, instituție importantă în configurația autorității judecătorești, care se bucură de autonomie și independenţă operațională, precum și față de unele aprecieri inoportune și selective în legătură cu conduita magistraților”.
Judecătorii îi atrăgeau atenția lui Klemm că o astfel de abordare ”poate fi de natură a afecta încrederea societății în actul de justiție, cu precădere în magistrați și în organismele judiciare din țara noastră”.
”Secţia pentru judecători (…) subliniază, astfel cum a procedat de fiecare dată când s-a dovedit necesar, nevoia unui mesaj public echilibrat şi responsabil care să consolideze încrederea cetăţeanului în actul de justiţie”, se scrie în mesajul CSM.

Ei bine, sigur că această punere la punct elegantă dar fermă l-a enervat pe Klemm, iar ciracii săi au simțit nevoia să numească răspunsul CSM ”răsteală”. De ce? Nu știu, dar dacă apăsați tasta ”Shift” când scrieți G4Media s-ar putea să vă vină o idee…
Nu știm din surse oficiale dacă noua șefă a CSM a avut cuvântul ”dominant” în acest caz, dar este clar că a participat la acest gest de demnitate, în care ambasadorului SUA i s-a demonstrat că mai există demnitate în România.

https://ro.sputnik.md & 

0 585

Dreptate pentru „românii uitaţi” din Balcani
Tradiţia germană şi austriacă a cercetărilor lingvistice şi istorice dedicate românilor şi aromânilor din Peninsula Balcanică datează încă din secolul al XIV-lea. Pe la 1350, austriacul Peter Zuhenvirt, vestit poet şi baladist la curtea regelui ungurilor şi al polonezilor, Lajos I, face cele dintâi descrieri în versuri ale vlahilor din Balcani, care erau „frumoşi, vrednici şi viteji”.
Între ei strălucea „împăratul Ioniţă Căloian”, şi toată lumea ştia că aşezările lor se întindeau de la Dunăre până la Ţarigrad (Istanbul). Mai târziu, în secolul al XIX-lea, Samuil Draxin, călugăr catolic austriac, a fost gata să-i treacă pe românii din Timoc la greco-catolicism, în semn de separare de ortodocşii bulgari. A fost prigonit de mitropolitul bulgar de Vidin şi urmele i se pierd la Constanţa.
În secolul al XX-lea, marele filolog german Gustav Weigand va înfiinţa, la Leipzig, cel dintâi «Institut pentru Studiul Limbii Române». El a cercetat cel dintâi, la faţa locului, dialectele şi graiurile limbii române, călătorind, în anii 1887 şi 1909, în toate ţinuturile locuite de români. Weigand a impus în lumea ştiinţifică folosirea denumirii de „aromân”, care a înlocuit-o pe cea de „macedonean”.
La rândul său, europarlamentarul german Jurgen Herrmann, membru al Grupului Popular European, a întocmit, în 2010, un raport pentru Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în care recomandă Serbiei (implicit şi Bulgariei) să nu mai separe comunităţile româneşti în „români” şi „vlahi”, deoarece este vorba de unul şi acelaşi popor: poporul român şi limba română.
În aceeaşi frumoasă şi admirabilă tradiţie a interesului oamenilor de ştiinţă germani şi austrieci faţă de latinitatea balcanică, doctorandul André Hein din Germania, a cărui mamă, Maria, este originară din Baia Mare, şi-a dedicat studiile doctorale situaţiei românilor din jurul României, pe care-i vede drept o „minoritate uitată”, atât de guvernele sârb, ungar, ucrainean, bulgar, cât şi de Comisia Europeană însăşi. Fiind mai avansat cu cercetările din Bulgaria, tânărul Hein, absolvent al facultăţii de Ştiinţe Sociale din Potsdam, a ţinut deja conferinţe în Islanda, pentru a duce cât mai departe şi mai direct adevărul despre cum nu sunt recunoscuţi românii ca minoritate într-o ţară membră a UE.

„Tratamentul pe care Serbia şi Bulgaria, Ucraina şi Ungaria îl acordă minorităţilor româneşti, refuzându-le orice drept politic, cultural şi identitar, este, de fapt, testul cu hârtia de turnesol care ne arată gradul lor de europenizare”

Formula As: – Ca studios german v-aţi dedicat lucrarea de doctorat „românilor uitaţi” din Balcani şi din jurul României. Ce v-a atras la această temă atât de marginalizată de cei care nu-i iubesc pe români?
André Hein: – Urmând studii geopolitice aprofundate la Londra, am descoperit că românii trăiesc pe un teritoriu enorm, mult mai mare decât cel mărginit de graniţe. Precum odinioară istoricul britanic Milton Lehrer şi-a abandonat cercetările privind istoria ungurilor, pentru a-şi susţine teza de doctorat în istoria românilor, şi eu am abandonat alte teme care-mi făceau cu ochiul şi la care aveam mult mai puţin de lucru, pentru a mă dedica minorităţii române. Să nu uităm că mama e româncă, plecată în Germania în anii ’70, prin căsătorie cu tatăl meu, iar cele mai frumoase vacanţe din viaţă le-am petrecut în Maramureş, împreună cu copiii din satul natal al mamei.
Pe de altă parte, mi-am dat seama că nu există prea multe studii despre aceşti români/vlahi, aromâni/istroromâni şi cum au mai fost ei numiţi. Mă refer la studii actuale, care să dezvăluie Europei care este situaţia acestei minorităţi în ţări care-şi doresc respectul comunităţii internaţionale. Este vorba de Serbia şi Bulgaria, Ucraina şi Ungaria. Tratamentul pe care îl acordă aceste ţări minorităţilor româneşti în primul rând, refuzându-le (în special Bulgaria) orice drept politic, cultural şi identitar, este, de fapt, testul cu hârtia de turnesol care ne arată gradul lor de europenizare. Cercetând pentru început cazul Bulgariei, am impresia că această ţară, pretins europenizată, ignoră o minoritate etnică sub pretextul că este doar un modest „grup etnic”.

– V-aţi întrebat vreodată, cercetând situaţia românilor din Timocul bulgăresc şi sârbesc, de ce-i prigonesc atât de mult autorităţile respective pe români?
– Nu ştiu dacă sunt prigoniţi… Cred că bulgarii şi sârbii se tem de destabilizarea statului. Ei văd încă statul ca pe un monolit, în care nimeni nu mişcă în front, cum se spune. Li se pare că, dacă laşi minorităţile să aibă biserică proprie, vor cere după aceea şi şcoală, apoi manuale, ziare, cărţi, televiziune etc. Şi bulgarii, şi sârbii, probabil că se tem de o dezbatere deschisă privind minorităţile. Dar astea sunt standarde europene care trebuie urmate, indiferent de particularităţile zonale.

„Ca multe alte grupuri etnice, românii din Bulgaria au rămas până acum în afara interesului instituţiilor europene şi al istoricilor şi analiştilor politici”

– Bulgaria a beneficiat de un lobby puternic înainte de aderare, fiind dată mereu ca exemplu României în multe privinţe, inclusiv în domeniul minorităţilor naţionale. Care a fost adevărul?
– Ca şi în alte cazuri din zonă, admiterea Bulgariei în diverse instituţii comunitare privind drepturile minorităţilor a fost un pas decisiv în procesul de aderare la UE. În timp ce UE şi CE s-au concentrat pe adoptarea formală a convenţiilor privind tratamentul aplicat minorităţilor mari, minorităţile mici au fost ignorate. Doar Consiliul Europei s-a preocupat de minorităţile uitate, atrăgând atenţia asupra discrepanţei dintre legi, care păreau în regulă pe hârtie, şi realitatea din teren, care este, se pare, diferită. Trăgând avantaje din filosofia Comisiei Europene, care era mulţumită că parlamentul de la Sofia adoptase nişte legi formale, Bulgaria şi-a dat seama că poate foarte bine să ascundă minoritatea română.

– Bulgaria are o tradiţie puternică în ignorarea minorităţilor naţionale. Politologii de la Sofia vorbesc, însă, de „modelul etnic bulgar”, care ar fi „un exemplu” pentru Europa.
– Bulgaria este un caz foarte interesant, dacă ne referim la modul cum tratează minorităţile mari şi minorităţile mici. Dacă primele reprezintă circa 14% din populaţie, celelalte ar reprezenta, după recensămintele lor controversate, numai 2%. Cum Sofia urmează modelul francez de „naţiune civică”, ei spun că se bazează pe principii pluraliste, care permit tratarea egală a indivizilor ca parte a naţiunii de cetăţeni. În acelaşi timp, spun că scopul lor politic e să garanteze posibilitatea acestor indivizi de a trăi sub identităţi etnice distincte – ceea ce pare absurd, deoarece nu poţi trăi ca român sau ca macedonean, cu tradiţiile şi cultura ta, fiind în acelaşi timp un „cetăţean” bulgar fără identitate naţională. Din cauza acestei duplicităţi, s-a ajuns ca, imediat după 1989, o lege nouă să garanteze învăţământul în limbile minorităţilor, în şcolile de stat, iar în Constituţie, chiar în acelaşi an, să se introducă interdicţia de a înfiinţa partide politice pe baze etnice, religioase şi rasiale. S-a făcut o singură excepţie: partidul turcilor (MRF). Imediat a fost abolit termenul de „minorităţi etnice” şi a fost introdusă sintagma „grupuri etnice”, probabil pentru a ocoli exigenţele UE, care se referă la „minorităţi”, nu la „grupuri”. Totodată, au fost înfiinţate o grămadă de instituţii care apără, pe hârtie, drepturile minorităţilor, astfel că, atunci când a venit CE cu monitorizarea, existau legi, existau două minorităţi mari (turcii şi romii), existau instituţii. Cine să mai întrebe de români sau de macedoneni? Mai mult decât atât, guvernul bulgar a lansat, în 2001, un program numit «Oamenii sunt Bogăţia Bulgariei», unde, printre altele, au fost incluse, formal, şi minorităţile ca parte a economiei şi societăţii bulgare.

– Unde-i găsim pe români în acest „paradox al modelului etnic bulgar”?
– Ca multe alte grupuri etnice, românii din Bulgaria au rămas până acum în afara interesului instituţiilor europene şi al istoricilor şi analiştilor politici. Comisia Europeană nu menţionează grupul românilor deloc, şi numai Consiliul Europei, în câteva cazuri, face unele trimiteri la situaţia lor.

„Faptul că românii nu au nicio şcoală în limba română este edificator pentru situaţia lor din Bulgaria”

– Românii din Bulgaria îşi părăsesc vetrele în căutarea unui loc de muncă, ştiut fiind că zona lor este ţinută înadins a fi cea mai săracă. Sunt deznaţionalizaţi pe şantierele patriei, de pe acum fiii lor nu mai vorbesc româneşte. Care este „poza” pe care o faceţi comunităţilor româneşti de la sud de Dunăre?
– Potrivit recensământului din 2001, în Bulgaria ar trăi 1.088 de români şi 10.566 de vlahi, deşi organizaţiile lor, cea mai importantă fiind AVE din Vidin, spun că, în realitate, în alte surse este vorba de peste 250.000 de etnici români/vlahi. Ei trăiesc în regiunile Vidin (Timoc), Vratsa şi Plevna, fiind băştinaşi pe aceste locuri. Din păcate, în ciuda loialităţii lor faţă de statul bulgar, legislaţia privind drepturile minorităţilor pare a nu se aplica. Liderul român din Vidin, Ivo Gheorghiev, spune că guvernul de la Sofia primeşte apelurile lor cu indiferenţă, păstrând tăcerea. Din această cauză, guvernul este acuzat că ar urmări deznaţionalizarea românilor. Faptul că românii nu au nicio şcoală în limba română este edificator pentru situaţia lor. La început, s-a sperat că mult lăudatul Consiliu Naţional de Cooperare în Domeniul Etnic şi Demografic, înfiinţat de guvern pentru a fi un „forum” pentru minorităţile naţionale, va oferi o alternativă credibilă de reprezentare a acestor minorităţi. În realitate, o analiză pe baza informaţiilor aflate pe internet sugerează că această entitate, puternic influenţată de minoritari asimilaţi, bulgarizaţi, a devenit parte a elitei conducătoare de la Sofia. Unii dintre aceşti minoritari, care s-au lepădat de identitatea lor, sunt aromâni, iar ei preferă să vorbească de „integrare voluntară” în societatea bulgară, şi nu de „asimilare”. Activitatea lor, susţinută discret de guvern, pune în mare dificultate încercările românilor de a-şi păstra identitatea naţională.

„Dacă Bulgaria a acordat drepturi depline turcilor şi romilor, dar ‘a uitat’ de români, de românofoni (rudari), de găgăuzi, de macedoneni, asta nu înseamnă că Bulgaria trebuie felicitată”

– Deşi au susţinut puternic integrarea Bulgariei în UE, au avut românii minoritari vreun beneficiu de pe urma loialităţii lor?
– Sunt câteva argumente care susţin că n-au avut prea multe beneficii. În timp ce guvernul susţine că Bulgaria îndeplineşte toate standardele internaţionale privind minorităţile, românii din Timoc îl contrazic: „Sofia”, spun ei, „nu gândeşte european. Se spune că imediat după încheierea Războiului Rece, autorităţile bulgare au depus multe eforturi pentru a împiedica înfiinţarea de organizaţii etnice ale românilor”. În acest context, mi se pare şi mie că, pentru aceşti români, aderarea ţării lor, Bulgaria, la UE nu a adus multe schimbări în bine. Dimpotrivă, românii se simt ca o naţiune perdantă în procesul de integrare, mai ales când văd câtă atenţie li se acordă minorităţilor mari, aflate în atenţia internaţională.

– Care este scopul practic al tezei dumneavoastră de doctorat? V-aţi propus să o puneţi „la lucru” în comunitatea ştiinţifică europeană, ori o veţi aşeza pe o etajeră, lăsând-o generaţiilor viitoare?
– Mi-ar plăcea să declanşeze o dezbatere politică largă, la nivel european, despre drepturile grupurilor mici, „invizibile”. Dacă Bulgaria, de exemplu, a acordat drepturi depline turcilor şi romilor, dar ”a uitat” de români, de românofoni (rudari), de găgăuzi, de macedoneni, asta nu înseamnă că Bulgaria trebuie felicitată. Eu cred că numai nişte minorităţi mulţumite, care au drepturile fireşti, pe care bulgarii, ca minoritari, le au în ţările vecine, în cazul de faţă în România, vor fi loiale statului bulgar şi îşi vor aduce contribuţia la dezvoltarea societăţii.

André Hein este politolog, doctorand la Institutul de Studii Avansate din Viena

http://anonimus.ro & 

Prev1...567...373Next Page 6 of 373
Numarul: 7912 | Data: 2025-12-16


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT






©2015 InfoBrasov.net