Nu sunt vorbele mele. Repertoriul meu e mult mai bogat și mai suculent când vine vorba de Klaus Iohannis. Cuvintele îi aparțin lui Rudel Obreja, la ieșirea din penitenciar. I s-a adresat președintelui direct, fără delicatețuri, făcând referire la justiția pe care acesta o apară.
Punctual, o justitie care, din 2014, s-a aplicat la Inalta Curte dincolo de lege. Suna ca naiba, cum sa faci justitie dincolo de lege? Uite ca se face, care e problema? A facut-o si Livia Stanciu, a facut-o si Cristina Tarcea, din postura de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Legea care prevedea componenta completurilor de judecata a fost data in 2014. Si ce daca? Pana in 2018 Curtea Constitutionala a venit si cu doua decizii privind obligativitatea tragerii la sorti a membrilor completurilor. Si? Nu le-a impresionat nici pe Stanciu, nici pe Tarcea.
Dragnea e de vina Tavalugul a apornit de la Liviu Dragnea, care, nu cu mult in urma, a cerut Curtii Constitutionale sa se pronunte cu privire la faptul ca, de patru ani, completurile de cinci judecatori nu si-au schimbat componenta, ramanand aceleasi. Opozitia si ONG-urile #rezist, stimulate de Iohannis, au sarit de fund in sus ca o petarda in noaptea de Anul Nou ca e o alta manevra prin care Dragnea incearca sa scape de inchisoare. O tampenie mai mare ca asta nu am intalnit. De unde atata puscarie din moment ce nu fusese judecat?
Dupa ce CCR s-a pronuntat, Cristina Tarcea s-a grabit sa dreaga busuiocul, organizand urgent tragerea la sorti. A crezut ca rezolva treaba asa, dar scandalul s-a intins si mai tare. CCR nu publicase inca motivatia, iar extragerea numelor din urne a fost viciata de parca era un barbut cu zaruri masluite. A fost nevoie de inca o runda pentru ca lucrurile sa intre cat de cat de cat pe un fagas normal. De ce Cristina Tarcea nu si-a dat demisia imediat? Nu stiu, intrebati-o.
Joaca de-a libertatea Dupa decizia CCR au inceput sa curga contestatiile in anulare. Inalta Curte incalcase legea, judecata fiind viciata de existenta unor completuri ilegale. Iar efectul s-a vazut imediat si e abia inceputul. Rudel Obreja, fostul ministru Constantin Nita si fostul senator Dan Sova au fost imediat pusi in libertate pana la 21 ianuarie, cand se va decide rejudecarea dosarului sau anularea tuturor actelor intocmite de Inalta Curte. Lor le vor urma zeci sau sute de alti condamnati de aceleasi completuri ilegale, din 2014 incoace. Nu asta ar fi problema, este foarte bine ca se intampla asa, pentru ca nu te joci cu libertatea unui om, indiferent ca te cheama Livia Stanciu sau Cristina Tarcea. Problema este ca atat una, cat si cealalta, stau linistite ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. De unde atata siguranta? Pe ce se bazeaza?
Fara regrete, e mai usor asa Livia Stanciu, dupa ce a trimis la puscarie oameni nevinovati, a fost numita de Iohannis judecator la Curtea Constitutionala. Cazul Mircea Gutau, fost primar la Ramnicu Valcea, este elocvent. A fost sanctionata cumva? Nu, as zice ca recompensata, pentru ca timp de noua ani nimeni nu ii clinteste niciun fir de par, avand imunitate. Iar recompensa, dupa cum se aude tot mai des, a venit ca urmare a faptului ca a pronuntat o solutie favorabila lui Iohannis in dosarul de icompatibilitate. Altminteri, acesta nu mai pupa functia de presedinte.
Trebuie sa te numesti Iohannis ca, dincolo de asta, dupa ce a condus Inalta Curte de Casatie si Justitie cu completurile ilegale, sa o numesti judecator la Curtea Constitutionala. Nici Cristina Tarcea nu e prea departe. I-a succedat Liviei Stanciu in functie, mentinand aceleasi completuri, spre sfidarea totala si grosolana a legii. Cine raspunde pentru sutele de condamnari pronuntate de acestea? Tarcea? Nu cred, nu vad nici macar un semn ca ar regreta.
La puscarie, la puscarie! Refuz sa cred ca Iohannis nu a stiut, ca nu i-a spus nimeni ce se intampla la Inalta Curte. Mai degraba cred ca era foarte bine informat, dar a preferat sa perpetueze existenta statului paralel, in lipsa caruia nici el nu ar mai exista. Ca intotdeauna in momentele extrem de delicate, Iohannis si-a bagat capul in nisip.
Nu are reactii, cu atat mai mult cu cat efectul celor petrecute l-ar putea ajunge din urma. Nu de alta, dar pe Cristina Tarcea el a numit-o in functie. Problemele lui sunt altele, sa ceara demisia guvernului din trei in trei ore, sa imboldeasca opozitia la motiuni de cenzura, sa instige prin discursuri la limita ridicolului, nu sa intervina in rezolvarea unei situatii fara precedent in Romania.
Acum, Romania nu mai este a lui? In fond, de ce ma mir? Daca nu a avut reactii cand Timmermans a facut zob intentiile coalitiei PSD-ALDE de a reforma justitia, la ce sa te astepti? De ce nu spune Comisiei Europene ca Dragnea si Tariceanu au avut dreptate cand au afirmat ca, in Romania, justitia te trimite la puscarie cand vrea ea? S-a dovedit deja, acum are si probele la mana. Urat mai traiesti, domnule Iohannis. Cu tot cu justitia dumitale, pe care o aperi prosteste. Sa-ti fie rusine!
Ce li se întâmplă astăzi evazioniştilor fiscali, adică acei oameni care evită să-şi plătească taxele către stat? Cel mai rău pot face câţiva ani de închisoare, dar, de cele mai multe ori ei scapă de închisoare, alegându-se cu o amendă. Dar, cum se pedepsea evaziunea fiscală acum peste 200 de ani în ţările române, când cineva nu îşi plătea taxele vamale? Putem afla asta dintr-o scrisoare a domnitorului Alexandru Moruzi, adresată marelui spătar…
Io Alexandru Constantin Moruzi Voevod i gospod. Zemle Vlachiscoe. Vel Spătare – Sănătate I Fiind înştiinţat de un fapt îngrozitor şi nemaipomenit în Ţara noastră a lua şi căuta pe căi ascunse a jefui stăpânirea, deci avutul obştei, ne-am frământat cu mintea în toate chipurile cu ce pedeapsă trebuie trataţi. Chibzuind mult, am ajuns la buna judecată că fapta acestora cu uciderea de om este foarte asemănătoare: să te îmbogăţeşti pe spinarea stăpânirei este grozăvie mare. De aceea pedeapsa ucigătorilor să o dăm şi acestora; pentru aceasta, Poroncim:
Răilor acestui fapt atât de mare, sărăcind stăpânirea prin neplata vămilor, lucru nemaipomenit la noi, să li se mângâie părţile moi ale trupului şi să li se gâdile tălpile picioarelor pe fieşte zi cu câte 50 lovituri cu varga mlădioasă de oţel; la caz de lipsa vergii, cu vâna de bou sau cu gârbaciu.
La această grozavă zi a răivoitorilor cum şi la cele ce vor urma în vreme de 20 de zile, va fi faţă pe lângă Armaşul care le vor da loviturile şi un logofăt al Spătării spre a se încredinţa de adevăratul număr al mângâierilor. Ca hrană în vremea alintărilor nu se va da decât turtă nesărată şi necoaptă făcută din făina ce voiau s-o treacă vama, înşelând stăpânirea.
În cea din urmă zi de suferinţă, pe cap şi faţă li se vor turna cîte un găvan de făină, ca la măscărici şi vor fi duşi în târg. Barabanciul va suna, iar crainicul cu glas tare va spune la lume fapta netrebnică a acestor răivoitori şi cine va voi să facă la fel, tot la fel vor fi alintaţi. După aceasta cu străjeri, numbaşârul şi omul armăşii îi vor duce la fiecare vamă din Vlaşca şi la fiecare strajuire vor fi alintaţi cu cîte 50 lovituri, unde va voi numbaşârul, ca să vadă toţi fapta lor şi să nu cadă în aceeaş greşeală. Şi după ce vor fi plimbaţi pe la toate vămile din această parte a judeţului să fie aruncaţi în Ocna Telega pe viaţă, că şi ăştia-s ucigaşi…
NOTA
Evazionistul acum peste 200 de ani era “alintat” (atunci avea sensul de “pedepsit”) cu 50 de lovituri pe zi pe talpă, timp de 20 de zile, iar la final era aruncat la ocnă pe viaţă. Asta da pedeapsă…
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul pentru promulgarea Legii privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede că o persoană declarată inaptă din punct de vedere medical trebuie să informeze poliţia rutieră asupra constatării realizate de unitatea de asistenţă medicală autorizată.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/.2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul instituirii unor condiţii privind ciruclaţia pe drumurile publice a autovehiculelor cu volanul situat pe partea dreaptă.
O prevedere arată că: „Examinarea medicală (…) a conducătorilor de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se realizează în unităţi de asistenţă medicală autorizate, existente la nivelul fiecărui judeţ, care au obligaţia luării în evidenţă a acestora”.
De altfel, proiectul de lege prevede că persoana care posedă permis de conducere şi este declarată inaptă medical de către unitatea de asistenţă medicală autorizată, aceasta este obligată în termen de o zi de la data constatării să comunice rezultatul examinării către poliţia rutieră.
„În cazul în care unitatea de asistenţă medicală autorizată, în urma realizării examenului de specialitate necesar, stabileşte că persoana care posedă permis de conducere este inaptă medical pentru a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier sau tamvai, aceasta este obligată în termen de o zi de la data constatării, să comunice rezultatul examinării către poliţia rutieră în a cărei rază teritorială unitatea îşi defăşoara activitatea, către medicul trimităţor, precum şi persoanei declarate inaptă din punct de vedere medical pentru a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai. În cazul în care persoana care posedă permis de conducere este declarată inaptă mediacal, unitatea de asistenţă medicală autorizată comunică, în temen de 15 zile de la constatare, rezultatul examinării către mediul trimiţător”, conform preoiectului de lege.
Mai mult, persoana care posedă permis de conducere şi este declarată inaptă medical nu mai are dreptul de a conduce de la data comunicării acestui fapt maximum 3 zile lucrătoare de la respectiva dată.
„Persoana care posedă permis de conducere, declarată inaptă medical pentru a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai nu mai are dreptul de a conduce de la data comunicării acestui fapt maximum 3 zile lucrătoare de la această dată, conducătorul este obligat să se prezinte la sediul poliţiei rutiere pentru a preda permisul de conducere, în vederea retragerii acestuia, până la încetarea cauzelor pentru care s-a luat această măsură.”, potrivit sursei citate.
Un altă prevede arată că „permisul de conducere al persoanei care este declarată inaptă psihologic pentru a conduce autovehicole, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se retrage de către poliţia rutieră şi poate fi redobândit numai după încetarea motivului pentru care s-a luat această măsură.
Proiectul de lege a fost adoptat pe 28 noiembrie de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.
D.D.
De la începutul anului viitor intră în vigoare noul Plan tarifar pentru transportul public de persoane efectuat de RATBV S.A. pe traseele din Municipiul Brașov, plan tarifar ce are în vedere influențele economice înregistrate în ultimii ani la nivel național, respectiv evoluția prețurilor la toate produsele și serviciile de care depinde activitatea societății, potrivit conducerii RATBV. Astfel, de la 1 ianuarie 2019, prețul unei călătorii va fi de 2,5 lei, iar prețul unui abonament lunar pe toate liniile, va fi de 85 de lei. Vor fi modificate și tarifele pentru călătorii care beneficiază de diverse reduceri, așa cum este de exemplu prețul unui pachet de două călătorii pentru pensionari, care va fi de 2,5 lei. Tot de de 1 ianuarie 2019 sunt așteptate, la orice punct de vânzare, persoanele care dețin calitatea de veteran sau de revoluționar, pentru a li se încărca abonamentele gratuite. La punctele de vânzare Stadionul Municipal, Primărie, Roman, Saturn, Noua și la cel de la sediul societății, de pe strada Hărmanului nr. 49, sunt așteptați cetățenii de onoare, foștii refugiați și foștii deportați, pentru încărcarea abonamentelor. Eliberarea abonamentelor cu reducere pentru donatorii de sânge se va face de anul viitor după prezentarea adeverinței primite de la Centrul de Transfuzii și a unei adeverințe de la locul de muncă. În cazul studenților, aceștia vor trebui să prezinte adeverința de la centrul amintit și carnetul de student vizat.
Preţul biletului contravenţional va rămâne 60 de lei, însă noul Plan tarifar include şi un „Bilet cu suprataxă pentru nevalidare abonament”, în valoare de 10 lei.
Noile tarife vor fi afişate la toate punctele de vânzare şi pe site-ul societăţii, respectiv www.ratbv.ro. Ultimele modificări de tarife la transportul public de călători au avut loc în municipiul Brașov în urmă cu șase ani (ianuarie 2013) pentru bilete și în urmă cu trei ani (ianuarie 2016) pentru abonamente.
Noile tarife vor fi afișate la toate punctele de vânzare și pe site-ul societății, respectiv www.ratbv.ro. Prețul biletului contravențional va rămâne 60 de lei, însă noul Plan tarifar include și un nou titlu, respectiv cel de „Bilet cu suprataxă pentru nevalidare abonament – 10 lei”.
„Conducerea societăţii RATBV S.A. îi roagă pe toţi clienţii săi să manifeste înţelegere faţă de aceste modificări de tarife şi precizează că, în actualul context economic, ele sunt obligatorii pentru a putea menţine şi creşte calitatea serviciului de transport public de călători în municipiul Braşov. De asemenea, conducerea societăţii îi asigură pe toţi clienţii săi că a amânat cât de mult s-a putut momentul aplicării acestor modificări de tarife, însă acum trebuie implementată această măsură, aşa cum s-a întâmplat de ceva vreme şi în alte oraşe similare Braşovului (Timişoara, Cluj, Iaşi, Ploieşti, Oradea, Arad etc.), declară Silviu Ștefan, purtătorul de cuvânt al RATBV SA.
D.D.
Cei din staff, care au rămas alături de echipa Brașovului, din Liga a treia de fotbal, puțini la număr, dar cu pasiune mare pentru culorile galben-negre, au susținut o conferință de presă, în care au prezentat situația în care se află echipa ACS SR Brașov, între turul și returul seriei a treia. Cei care au rămas lângă echipă sunt Răzvan Dobrică, președinte interimar și Florin Stângă, antrenor-jucător. Noutatea principală, deloc agreată de microbiști, este că mulți jucători au ales să părăsească gruparea brașoveană, ca răspuns la neachitarea drepturilor lor salariale și a lipsei de perspective. Alții sunt pe picior de plecare…
Cei care au plecat sunt : Poverlovici, Damian, Leonte, E. Popa, Răduțoiu, Burlacu, Țuțu, Rusu, Avram, Boția, Răchișan și Cocan. Unii dintre ei au ales echipe apropiate de Brașov, așa cum sunt Olimpic Râșnov sau AFC Hărman, de asemenea, din Liga a treia.
Răzvan Dobrică a declarat : „Nu ne mai interesează acum cine și ce a greșit. Clubul este cel care a greșit și tot clubul va repara aceste greșeli. Din datoriile către stat, care sunt de aproximativ 160.000 de lei, s-a achitat o parte, 20.000 de lei. Urmează să reglăm conturile și cu Consiliul Județean. S-a făcut o greșeală în vară și trebuie să achităm o sumă pentru a fi eligibili anul viitor, pentru a accesa din nou fonduri. Din ianuarie începem să lucrăm la proiecte pentru a putea accesa fonduri. Esențial este să facem proiectul către CJ. Cu Primăria nu am avut încă nici un contact, dar vrem să inițiem un dialog. Ar fi minunat dacă Primăria ar câștiga brandul și palmaresul FC Brașov. Este scenariul ideal. Adică orașul să dețină brandul. Va trebui să gestionăm foarte bine banii care vor intra începând cu luna ianuarie. Trebuie să plătim către foștii jucători, să avem grijă de cei care vor juca pentru ACS SR și să achităm datoria la stat. Aceste trei lucruri sunt cele mai importante pentru noi. Vom încerca să discutăm și cu cei de la ANAF, să vedem cum putem eșalona plata acestor datorii. Chiar dacă unii au o altă părere, cred că încheiem pozitiv acest an. Intrăm în 2019 cu posibilități de a repara greșelile și a ne dezvolta. Avem discuții cu multe firme mari din Brașov. Semnalele sunt îmbucurătoare. Oamenii au înțeles ce reprezintă acest club și vor să se implice. Așteptăm, însă, să semnăm oficial. Acum facem calcule, să vedem exact care este bugetul de care avem nevoie. Echipa va continua, asta este cert. Multă lume a reacționat pesimist pe Facebook după tot ce s-a întâmplat. Obiectivul este să formăm o echipă competitivă”.
La rândul său, antrenorul Florin Stângă a spus : „Îmi pare rău că s-a ajuns în situația asta, dar le mulțumesc tuturor jucătorilor care au fost alături de acest club. Încă sunt convins că, dacă am fi avut liniște și condiții bune, am fi fost pe primul loc detașat. Am muncit mult împreună cu Andrei Șanta pentru a forma o echipă cu jucători brașoveni. E dureros că s-a dus totul într-o secundă. Știu că au suferit că au plecat, dar e normal să se gândească la partea financiară, pentru că trebuie să își întrețină familiile. Noi trebuie să muncim din nou. Prioritatea clubului în acest moment este supraviețuirea. Trebuie să facem tot ce putem pentru a termina campionatul. Fac apel la jucători tineri din oraș, care vor să joace pentru acest club. Își pot îndeplini visul de a juca la acest club. Va urma o perioadă de selecție și vom încerca să facem o echipă competitivă. În funcție de buget, vom vedea câți fotbaliști vom putea avea în lot. Simt că în vară lucrurile vor fi mai bune. Avem șansa să descoperim tineri de valoare, pe care să putem conta în viitor. Dacă vor fi fondurile necesare, cred că în sezonul viitor ne vom bate pentru promovare. Sunt convins că în acest retur, chiar dacă este o serie grea, nu vom retrograda. Îmi doresc să începem pregătirea pe 14 ianuarie. Vor fi două săptămâni de selecție, după care vom avea cinci săptămâni în care să pregătim returul”.
În acest moment, în lot mai sunt 8 fotbaliști, A. Popa, Toader, Dragomir, Nicolau, Voicu, Dumbravă, H. Popa și Florin Stângă, cel care este și antrenor principal.
D.D.
După ce înainte de Crăciun au organizat pe teren propriu un turneu amical, handbalistele Coronei vor participa în 28 şi 29 decembrie 2018, la Memorialul „Constantin Tiţa”, la Râmnicu Vâlcea, competiţie la care vor participa, pe lângă Corona Braşov şi echipa gazdă, SCM Râmnicu Vâlcea, şi SCM Gloria Buzău şi CSM Slatina.
Dacă la turneul de pe teren propriu, antrenorul Coronei, Ion Crăciun şi-a dorit să vadă la lucru mai mult, jucătoarele care nu au apucat să joace în campionat, nefiind interesat în primul rând de rezultate, la competiţia de la Vâlcea, tehnicianul Braşovului a spus că lucrurile se schimbă. „La Vâlcea vreau să le văd pe fete că se bat şi pentru rezultat, pentru că au nevoie de asta la moral. Mai este foarte puţin şi reîncepem jocurile pe puncte şi trebuie să fim pregătiţi”, a spus Ion Crăciun. Pentru Memorialul „Constantin Tiţa”, la Corona au revenit în echipă şi cele trei jucătoare care au beneficiat de o scurtă vacanţă după participarea la Campionatul European de handbal feminin din Franţa, şi anume Laura Chiper, Eliza Buceschi şi Marina Dmitrovic. „Vom fi în echipă completă, dacă se poate spune aşa, pentru că încă nu o avem în teren şi pe Bianca Tiron, care va reveni după jumătatea lui ianuarie, astfel că mă aştept să văd altceva în teren. Sper ca fetele să fie motivate şi dornice să joace handbal şi să facă meciuri bune. Avem nevoie de jocuri bune, pentru că nu mi-a prea plăcut ce am văzut în turneul de la Braşov. Îmi doresc foarte tare ca toată lumea să arate altceva în joc în meciurile care vor urma”, a spus Crăciun
După turneul de la Vâlcea, Corona revine la Braşov, iar echipa va avea liber de revelion, urmând ca apoi să reia pregătirea primei etape din 2019, în care Corona va juca în deplasare cu Minaur Baia Mare.
D.D.
La numai 51 de ani, Mugur Corpaci, ne-a părăsit în joi dimineața, după a scurtă dar cruntă suferință. Profesionist desăvârșit al familiei Radio România, Mugur Corpaci a fost unul din pasionații fenomenului radiofonic, remarcându-se în emisiunile realizate de –a lungul anilor. Vocea sa inconfundabilă, l-au făcut cunoscut la emisiunile matinal, la radiojurnal, dar, mai ales, la sport. Cu multe transmisiuni directe, în special de la meciurile de handbal, Mugur Corpaci și-a atras mulți simpatizanți, prin vocea lui inconfundabilă, prin informațiile obiective, prin comentariile documentate. A făcut sport toată viaţa, marele sale pasiuni fiind tenisul dar și handbalul. A parcurs pe rând toate treptele meseriei de jurnalist de radio, de la redactor de ştiri până la publicist comentator şi realizator de emisiuni. A fost și colaborator al redacției sport la una din televiziunile de prestigiu, Telekom Sport, pentru care a transmis competiții de tenis.
,,Mugur Corpaci a fost caracterizat înainte de toate de pasiunea fără margini pe care o punea în tot ce a lucrat: un profesionist de elită şi un om de radio înnăscut, scria cu o precizie matematică, prezenta şi se exprima liber. Fiecare moment al unei competiţii sportive era transmis cu intensitatea pasiunii pe care o avea pentru sport. Mugur Corpaci a fost, fără îndoială, unul din cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România.
Radio România pierde vocea inconfundabilă a lui Mugur Corpaci, dar personalitatea sa, profesionalismul şi măiestria puse cu rară nobleţe şi dedicaţie în slujba fenomenului sportiv, vor rămâne eterne în memoria a milioane de ascultători!”, a precizat pe contul său de facebook Geogică Severin, președinte director general al Societății Române de Radiodifuziune.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
D.D.
Nu dorim sa mai comentăm nimic. Vrem doar să vă arătăm și să comentați dvs. Aici ne duce lipsa de viziune politică a unor lideri care au permis ca o asociație să se comporte ca un veritabil partid politic fără să raspundă în fată legii. Această manipulare care pervertește sufletul unor tineri este incalificabilă!
Patru-cinci protestatari de meserie și-au tras vestă galbenă și au ieșit în fața Parlamentului pentru revocarea lui Dragnea. Din perspectiva propriului lor interes ar fi o greșeală imitarea tehnicii Je suis Charlie, adică afișarea vestelor galbene de către “rezistenți”.
Elitele europene a căror susținere o invocă aprinzând lanterna telefonului mobil nu sunt încântate nici de cerintele, nici de metodele folosite de protestatarii francezi. De unde n-are Dragnea norocul ca în Piața Universității să iasă toți cu veste galbene. Cum s-ar mai umple de ridicol parlamentarii PPE și ALDE care au votat rezoluția, încercând să explice diferențele dintre cele două mișcări de protest…
Culmea este că au dreptate. Să dăm la o parte retorica electorală și să ne limităm la actorii sociali care susțin forțele politice aflate de-o parte și de alta a baricadei. În stradă se află, atât la Paris, cât și la București, mai ales tineri. Numărul protestatarilor, raportat la populație, este cam același. Cine cu cine se luptă?
Oricât ne-am ascunde după cuvinte, oricât am încerca să personalizăm conflictul, limitându-l la Macron, Dragnea,Trump… este o luptă între două categorii, dacă nu chiar între două clase sociale. De o parte, câștigătorii erei postindustriale, de cealaltă pierzătorii. Evident, superbogații a căror avere a crescut spectaculos în ultimul deceniu nu ies în stradă. În lumea normală, cel puțin. Dar, pot exista excepții-șeful unei bănci din România, de pildă. Dar, la periferie ciudățeniile trec aproape neobservate.
Marele capital are, însă, un aliat care se poate mobiliza rapid, pe rețele sociale, și care câștigă, cel mai adesea, pe frontul comunicării publice (stabilește agenda, impune direcția, influențează decisiv climatul de opinie). Vorbim de cei pe care David Brooks i-a numit “Bobo”-Bourgeois Bohemian, sau cum am spune noi, rebelii burghezi. Aceștia au un venit peste medie, slujbe în bănci, IT, servicii, mass media, industriile creative, marile corporații. Ei păstrează în parte spiritul rebel al anilor 60 (mai ales în ceea ce privește vestimentația sau hobby-urile), dar se uită cu dispreț la muncitori și nu doresc să piardă din bunăstarea obținută recent că să contribuie la solidaritatea socială.
De cealaltă parte este muncitorimea care l-a votat pe Trump sau pensionarii care îl votează pe Dragnea. În vreme ce piața globală a muncii îi pune în competiție cu muncitorii din China sau Vietnam, aducându-le veniturile la nivelul acestora, prețul caselor sau costul vieții îi pune în competiție cu așa numiții Bobo, făcându-le extrem de dificilă supraviețuirea.
Cu alte cuvinte, frapuciniștii, oamenii pentru care dilema este dacă mai mănâncă și un croissant alături de un frapuccino cu înghețată de mango, se bat în stradă cu fomiștii, oamenii a căror dilemă este dacă mai mănâncă. Polarizarea socială, accelerată de criza din 2008-2009, marile decalaje, ritmul infernal al automatizării, care aduce o creștere fără putință de oprit a numărului celor defavorizați sunt cauzele unei explozii sociale de proporții. Migrația, populismul, frenezia new-media sunt doar catalizatorii acesteia.
Din perspectiva acestei mișcări tectonice planetare nu mai contează că la București ies în Piață tinerii care au un loc de muncă bine plătit, iar la Paris tinerii șomeri. Problema, nici în România, nici în Franța nu poate s-o rezolve Jandarmeria.
LECTURAȚI, TRAGEȚI CONCLUZIILE DE RIGOARE ȘI… CRUCIȚI-VĂ, DAR NU MAI FIȚI INDIFERENȚI!!!
Pedeapsă pentru dorința de a avea o țară liberă și independentă La sfârşitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependentă Fondul Monetar Internaţional, care, în înţelegere cu miliardarul George Soros, despre a cărui implicare în evenimentele din decembrie 1989 voi vorbi ulterior, a planificat, o serie de operaţiuni speculative dezastruoase pentru România După aceste operaţiuni speculative, ţara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi. Numai că Nicolae Ceauşescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotărând după 1985 să facă plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de FMI. Soros reuşind ulterior să dea un „tun” de 1,1 miliarde de lire sterline prin intermediul bursei din Londra. Chiar şi aşa FMI-ul a impus României penalizări pentru plăţi anticipate.
Din cauza FMI-ului dirijat de SUA, care cerea achitarea datoriei României cu o dobândă triplată, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost distribuită pe cartelă.
Aşa se face că, începând din 1987, SUA au dezlănţuit o campanie intensă de diabolizare a lui Ceauşescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul fals că Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui Ceauşescu.
În martie 1989, când Ceauşescu reuşise să ramburseze integral datoriile, România mai avea în plus 3,7 miliarde USD depuşi în bănci şi creanţe de 7-8 miliarde USD. La această sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scurşi de la revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” aceşti bani? N-are rost să mai explic. Cine a făcut-o? Dacă România avea şi după 1989 în serviciile de informaţii şi în Parchete vreun român patriot, am fi aflat până acum. Ceauşescu descoperise încă din 1987 că România avea în propria ogradă toate „comorile” care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI şi mai mult decât atât i-ar fi făcut concurenţă acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul şi Libia, într-o bancă care să acorde împrumuturi cu dobânzi mici, destinate ţărilor în curs de dezvoltare. Banca în cauză se numea BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) prin intermediul căreia, întreprinderile de comerț exterior ale României derulaseră operaţiunile de aport valutar special, de pe urma cărora a fost rambursată datoria externă a ţării noastre.
6.000 tone aur, pentru independență și prosperitatea românilor
FMI îşi permitea să acorde de câteva decenii împrumuturi, condiţionate de ingerinţele brutale în economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea. Hărţile cu zăcămintele minerale începuseră să fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” din anul 1971 şi erau permanent actualizate, aşa că Ceauşescu a aflat că din munţii României se extrăseseră până în 1987 circa 2.070 de tone de aur şi că România mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cât se exploatase până atunci şi care în 2013 a ajuns să valoreze 250 miliarde euro.
Numai că pe lângă aur, Ceauşescu ştia că în aceleaşi zăcăminte se află argint şi metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Şi conta mult pe acestea întrucât ele sunt evaluate azi la 6.000 !!!!! de miliarde de euro. În acei ani, aplicaţiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani şi sovietici la programele lor cosmice Apollo şi Soiuz abia începeau să apară pe piaţă. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele şi telefonia mobilă, au la bază microprocesoarele la fabricaţia cărora materia primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alături de aur în zăcămintele din Munţii Apuseni (minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi Săcărâmb).
După 1990 au apărut o mulţime de producători europeni de telefonie mobilă precum Nokia care au fost nevoiţi să importe aceste metale rare din Africa Centrală şi Australia, deşi România era mai aproape. Boom-ul producţiei la nivel mondial de calculatoare şi telefoane mobile s-a produs după 1990, când în România avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989. Chiar şi aşa, Ceauşescu prevăzuse această dezvoltare şi construise împreună cu concernul american Texas Instruments, o întreagă platformă industrială dedicată electronicii, numită IPRS Băneasa, lăsând-o moştenire românilor. Care cu o minimă investiție , ar fi permis României să producă şi să deţină calculatore, telefoane mobile, reţele proprii de internet şi de telefonie. Numai că imediat după 1990, IPRS a fost dezmembrată cu bună ştiinţă pentru a fi transformată în investiţie imobiliară. Să nu fi ştiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultăţii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) și la Întreprinderea de Metale Rare din București – IMRB (1985-1990), îndeplinind din 1987 funcţia de CI-st al IMRB? Să nu fi ştiut aceste lucruri preşedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelaţia nerentabilităţii mineritului în România, închizând jumătate din exploatările miniere? Să nu-i fi spus măcar şeful cancelariei sale prezidenţiale, Dorin Marian şi el geolog de meserie? Să nu fi ştiut nici măcar premierii Teodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu, proveniţi din Consiliul Planificării economice de dinainte de 1989? Şi nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR?
Pe baza estimărilor specialiştilor săi, Ceauşescu şi-a făcut un plan de extracţie masivă până în anul 2040, astfel încât banca pentru investiţii în ţările în curs de dezvoltare, să beneficieze de un flux neîntrerupt de finanţare, acoperit în aur. Aşadar, Ceauşescu intenţiona ca în decurs de o jumătate de secol să extragă la greu aur şi metale rare româneşti, care să-i asigure un fond anual de cel puţin 8 miliarde USD pe care România să-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea însăşi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l în construcţia de obiective economice şi de infrastructură în afara graniţelor, cu proiecte concepute de arhitecţii români, cu mână de lucru constituită din muncitori şi ingineri români şi cu utilaje şi maşini proiectate şi produse în România. Unde?
În primul rând în China şi în statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, în Iran şi în statele musulmane aliate acestuia din Africa şi Orientul Apropiat şi pe cont propriu în America de Sud. Adică exact ceea ce face China care are cel mai mare depozit de dolari de pe planetă!.
BANCOREX (BRCE) singura bancă, 100% românească, din primele 100 din lume!
Trebuie să recunosc că acest plan, conceput de mintea nu prea şcolită a lui Ceauşescu, un om neobişnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunoştinţă, din mijlocul căruia s-a ridicat, era genial. Şi poate fi numit Testamentul lui Ceauşescu. Interesant ar fi să urmărim ce s-a întâmplat cu „comoara” respectivă, după asasinarea lui Ceauşescu. BRCE, care după revoluţie şi-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în 1999, după ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenită din falşi dizidenţi şi chiar suspecţi de terorismul practicat după Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989.
Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbţie în Banca Comerciala Romana (BCR) şi la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR împreună cu premierul Tăriceanu a obligat poporul român să plătească suma de 3,75 miliarde euro către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre avute de Bancorex. Cum din privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de plătit acestora încă 1,5 miliarde euro.
Dacă prin absurd la conducerea României ar fi nimerit din greşeală vreun om cât de cât patriot ca Ceauşescu şi i-ar fi trăsnit prin cap să aplice Testamentul lui Ceauşescu, i-ar fi fost imposibil, căci îi lipsea una din rotiţele mecanismului conceput de el, banca românească.
Trădarea cea mare a lui Mugur Isărescu
Din septembrie 1990 şi până azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Băncii Naționale a României a fost Mugur Isărescu. Cel care a fost până în decembrie 1989 cercetător la Institutul de Economie Mondială, obținând titlul de doctor în economie, ca urmare a participării la cursuri organizate în SUA. În perioada ianuarie–septembrie 1990, Isărescu a funcţionat ca reprezentant comercial al ambasadei României la Washington. În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele internaţionale.
Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale. România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul românesc.
Doar o întâmplare a făcut ca într-o conferinţă de presă a PRM să fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania. În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de Ceauşescu României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor, lipsind astfel România de a doua rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu.
Pentru toate acestea și încă multe altel nenorociri Trăian Băsecu îl decorează.
Aerianul Berceanu scăpat ca prin minune de pușcarie pentru înaltă trădare
Pentru a desăvârşi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenţa de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş.
Conventia Democrata (PNȚCD, PNL, PSDR, PER, PAC și UDMR), a APROBAT licenta pentru exploatarea Rosiei Montane !!!!!!!
De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt 8 firme străine licenţe de explorare şi exploatare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni. Fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Legea minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.
Aşadar şi ultima rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu pentru supravieţuirea României a fost deja vândută.
Edilii braşoveni vor să transforme Masivul Postăvarul într-un punct de atracţie şi în timpul verii. În bugetul local al municipiului Braşovului pentru 2019 va fi prevăzută suma de 500.000 lei pentru realizarea unui bike-park, cu trei trasee de downhill
Edilii braşoveni vor să transforme Masivul Postăvarul într-un punct de atracţie şi în timpul verii. În bugetul local al municipiului Braşovului pentru 2019 va fi prevăzută suma de 500.000 lei pentru realizarea unui bike-park, cu trei trasee de downhill. În plus, municipalitatea ia în calcul şi extinderea spre Râşnov a domeniului schiabil, aflat deja în preferinţele schiorilor.
Proiectul bike-parkului pus la dispoziţia municipalităţii braşovene de 2 asociaţii de profil va fi preluat de Regia Publică Locală a Pădurilor „Kronstadt”. Aceasta trebuie să schimbe încadrarea zonei din pădure în „pădure parc”. Bike-park-ul din Postăvarul va avea trei piste de coborâre, care pe unele porţiuni vor trece şi pe podeţe special construite în acest sens.
Cele trei trasee care vor trece şi pe domeniul schiabil din Poiana Braşov vor fi gestionate de administratorul pârtiilor de schi. Municipalitatea ia în calcul ca telegondola din Poiana Braşov să funcţioneze şi vara.
Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei, spune că Braşovul poate deveni centrul mountain-bike-ului din România şi poate din sud-estul Europei
. În acest fel poate fi atrasă o categorie de turişti, în extrasezon, cum este toamna şi primăvara, când numărul de turişti din Poiană scade.
Pe de altă parte, municipalitatea vrea să prevadă, în bugetul pentru anul viitor, şi bani pentru actualizarea documentaţiilor tehnice pentru extinderea domeniului schiabil din Poiana Braşov spre Râşnov. În prezent, proiectul este la niveşl de studiu de fezabilitate. Investiţia este estimată la 2 milioane de euro.
Guvernul format din PSD și ALDE a propus ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ”taxa pe lăcomie”, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei.
După lansarea acestui proiect s-a dezlănțuit un uragan în presă și pe Facebook.
Brusc, presa românească, influencerii și grupurile de postaci, au început să-și dovedească utilitatea. Anii în care băncile au investit în PR și mass-media acum dau roade. Guvernul propune un proiect legislativ în detrimentul băncilor dar bun pentru România și pentru cetățenii ei iar o mare parte din presă plânge de mila băncilor și atacă guvernul.
Este atât de evidentă această campanie de PR încât provoacă greață. Brusc, aflăm din presă că românii iubesc băncile, că acele instituții care i-au lăsat pe drumuri în 2012 se află în topul preferințelor deși încredere în Biserică scade.
Vine recesiunea Din 2016, după ce PSD a câștigat alegerile, la fiecare 3 luni, este anunțată o nouă criză financiară. Ba ne anunță domnul Cîțu de la PNL, ba cei de la USR, ba rapoarte ale unor instituții financiare sau chiar președintele țării care spune alarmat că nu mai sunt bani de pensii și salarii.
În tot acest timp economia românească crește. Agricultura se dezvoltă, salariile cresc dar presa e prea ocupată să observe cei 6-7 protestatarii din Piața Victoriei și să-l filmeze pe Mălin Bot.
Această amenințare constantă cu recesiune ne arată că românii au suferit cumplit în timpul crizei economice. În parte din cauza unui guvern care a făcut experimente sociale pe propriii cetățeni dar și din cauza băncilor care la adăpost unor legi învechite și-au bătut joc de români.
Criza economică e anunțată zilnic la TV fără fundamente reale. Această politică editorială sprijinită de bănci și de liderii Opoziției nu face decât să scadă ratingul de țară al României și să ne afecteze poziția de negociere cu FMI sau Banca Mondială.
Noua religie e banul iar băncile sunt lăcașe de cult În curând vor apărea bancheri îmbrăcați în costume scumpe care ne vor spune că doar un credit scump și pe termen lung ne va asigura mântuirea.
În prima fază vom râde, apoi vom înjura dar atunci când toată lumea își va cumpăra măcar doi ani în grădina Edenului vom merge și noi la bancă. Chiar dacă nu credem, o vom face din conformism sau jenă față de prieteni și cunoscuți.
Până atunci, la marea reformă, să stăm cuminți și să nu uităm să iubim băncile.Autor: Alexandru David
Mihai Teja va fi noul antrenor al echipei FCSB, acesta urmând să-l înlocuiască pe Nicolae Dică. Informația a fost confirmată miercuri de patronul formației din Liga 1, Gigi Becali : ,,Gata, Mihai Teja e antrenorul! Ne-am înţeles, iar joi, la ora 13:00 e prezentarea oficială. Mi-a cerut să-l las în pace şase luni, să nu îi zic nimic. I-am zis, bine, te las, dar pe urmă o să fie vai de capul tău”, a spus Gigi Becali, pentru ProTV, glumind în momentul în care a vorbit despre cerinţa lui Teja de a avea mână liberă cel puţin până la finalul sezonului.
Născut pe 9 septembrie 1978 la București, Teja a evoluat între anii 1986-1997 la juniorii Stelei, însă a fost nevoit să se retragă la 18 ani, din cauza unor probleme medicale. În vârstă de 40 de ani, Teja a fost preferat de patronul formației bucureștene, pe listă pentru a veni la FCSB mai fiind și Dan Alexa. De asemenea, Becali a fost refuzat de Reghecampf, care a precizat că are oferte valoroase din străinătate. Teja va avea misiunea clară de a câștiga titlul la FCSB, echipă care se află la 6 puncte în urma liderului CFR Cluj. Pe lângă lupta din teren cu CFR Cluj (ardelenii ocupă prima poziție, cu un avans de șase puncte), Teja trebuie să facă față și tendințelor de a impune echipa, pe care patronul FCSB-ului le-a arătat de-a lungul timpului cu toți antrenorii pe care i-a avut la gruparea bucureșteană (ultimul caz, Nicolae Dică – dat afară pentru nesupunere la efectuarea schimbărilor).
D.D.
Zilele libere de Crăciun au adus foarte mulți turiști la Brașov și în Poiana Brașov.
În a doua zi de Crăciun, afluența turiștilor și amatorilor de schi spre stațiune a atins cotele maxime, drumul din Brașov spre Poiană fiind, practic, blocat de mașini.
Având în vedere numărul foarte mare de mașini care urcă în Poiana Brașov (conform unei monitorizări făcute de Poliţia Locală, la cinci maşini care urcă spre Poiana Braşov, doar un autovehicul coboară!), reprezentanții Primăriei Brașov face apel la turişti să îşi parcheze autoturismele în parcarea multietajata din Poiana de Jos:
,,În acest moment, în această parcare, sunt libere 255 de locuri. Între Poiana de Jos (Cabana Junilor) şi Poiana Brașov se circula cu foarte mare dificultate, astfel că 3 km se străbat în câteva zeci de minute.
În momentul in care ajung in Poiana Brasov, turiştii au şanse foarte mici să găsească un loc liber, de aceea un echipaj al Poliţiei Locale îi îndrumă, de la sensul giratoriu de la parcarea multietajată, să îşi lase maşinile acolo şi să utilizeze pentru deplasare linia 60, pe care transportul este gratuit„, a precizat declară Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov.
Trebuie precizat și faptul că toate pârtiile din Poiana Brașov sunt funcționale, la fel ca și instalațiile de transport pe cablu.
D.D.
România a depășit Bulgaria, Ungaria și Croația în ceea ce privește clasamentul statistic al bunăstării, potrivit celor mai recente date publicate de biroul european de statistică Eurostat. Clasamentul este realizat pe baza Consumului Individual Efectiv (CIE), un indicator care măsoară statistic bunăstarea materială populației.
Potrivit Eurostat, Consumul Individual Efectiv este format din bunuri și servicii efectiv consumate de indivizi, independent de faptul că aceste bunuri și produse sunt cumpărate și plătite de gospodării, de stat sau de instituții cu scop nelucrativ. În comparațiile internaționale este considerat recomandabil, deoarece nu este influențat de faptul că modul de organizare a unor servicii importante consumate precum sănătate și educație diferă foarte mult în funcție de state.
Datele, valabile pentru intervalul 2015 – 2017, arată că România a înregistrat cea mai mare creștere din punct de vedere al CIE: 68% din media UE în 2017, față de 58% în 2015.
Creșteri importante au fost înregistrate în Lituania (88% vs. 83%) și Cehia (82% vs. 78%).
România rămâne însă în continuare în grupul celor cinci state membre care înregistrează un CIE pe locuitor cu peste 30% mai mic decât media UE.
În ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, România rămâne în continuare pe penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, cu 62% față de media UE.Situația în UE În 2017, CIE pe locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard s-a situat, în rândul statelor membre, între 54% din media Uniunii Europene în Bulgaria 132% în Luxemburg.
Aceste date se bazează pe paritatea puterii de cumpărare revizuite, precum și pe ultimele date ale PIB-ului și populației.
Zece state au afișat în 2017 un CIE pe locuitor superior mediei UE. Nivelul cel mai ridicat din UE se înregistrează în Luxemburg, cu 32% peste media UE, în fața Germaniei (22% peste media UE).
Aceste țări sunt urmate de Austria, Danemarca și Marea Britanie, cu nivele între 15% și 20% peste media UE, și de Belgia, Finlanda, Olanda, Suedia și Franța, cu nivele de circa 10% peste media UE.
În 13 state membre, CIE pe cap de locuitor variază între media UE și 30% sub această medie.
În Italia, Irlanda și Cipru, nivelele sunt cu mai puțin de 10% sub media UE, în timp ce în Spania, Lituania, Cehia și Portugalia se situează între 10% și 20% sub media UE.
Malta, Slovenia, Grecia, Polonia, Slovacia și Estonia se poziționează între 20% și 30% sub această medie.
Cinci state membre înregistrează un CIE pe locuitor cu peste 30% mai mic decât media UE. În Letonia, România, Croația și Ungaria nivelurile sunt între 30% și 40% sub medie, în timp ce Bulgaria are un CIE pe locuitor cu peste 40% sub media UE.
În ultimele trei ani, CIE pe locuitor, exprimat prin raport la media UE, a rămas relativ stabil în majoritatea statelor membre.
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Luxemburg (132% în 2017, față de 140% în 2015), Austria (117% vs. 121%), Olanda (111% vs. 115%) și Suedia (109% vs. 113%).Sursa: Eurostat & HotNews.ro