160 de ani de la Marea Adunare Nationala de la Blaj
La 3 mai se implinesc 160 de ani de la Marea Adunare Nationala de la Blaj, pe Campia Libertatii, in cadrul careia romanii ardeleni au adoptat programul Revolutiei Romane din Transilvania: „Petitiunea Nationala”.
La Marea Adunare Nationala de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de romani de pe intregul teritoriu al Transilvaniei. Potrivit aprecierii invatatului sas Stephan Ludwig Roth, inimile ardelenilor au inceput sa bata puternic, la unison, cu inimile romanesti de la Bucuresti si Iasi.
„Ardealul nu mai este Ardeal, ci Romania”. Avram Iancu se adresa participantilor spunand: „Uitati-va pe camp, romanilor suntem multi ca cucuruzul brazilor, suntem multi si tari”.
In primele ore ale diminetii de 3/15 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunarii Nationale: alegerea celor doi presedinti – Andrei Saguna si Ioan Lemeni, episcopii ortodox, respectiv unit. A doua zi, Adunarea a adoptat „Petitia Nationala”, program al Revolutiei Romane din Transilvania: „Natiunea romana, razimata pe principiul libertatii, egalitatii si fraternitatii, pretinde indipendinta sa nationala in respectul politic ca sa figureze in numele sau ca natiune romana, sa-si aiba reprezentantii sai la dieta tarii in proportie cu numarul sau, sa-si aiba dregatorii sai in toate ramurile administrative, judecatoresti si militare in aceeasi proportiune, sa se serveasca cu limba sa in toate trebile ce se ating de dansa, atat in legislatiune, cat si in administratiune. Ea pretinde in tot anul o adunare nationala generala”.
Programul cuprindea si alte obiective: independenta Bisericilor romanesti, ortodoxa si greco-catolica, restabilirea Mitropoliei romane, libertatea industriala si comerciala, desfiintarea cenzurii, libertatea personala si a intrunirilor s.a. Un loc aparte l-a ocupat problema agrara: „Natiunea romana ajunsa la constiinta drepturilor individuale cere fara intarziere desfiintarea de iobagie fara nici o despagubire din partea taranilor iobagi…”.
Articolul final al Petitiei Nationale sublinia pozitia romanilor fata de dorinta maghiarilor de a alipi Transilvania la Ungaria: „Natiunea romana cere ca natiunile conlocuitoare nicicum sa nu ia la desbatere causa uniunii Transilvaniei cu Ungaria, pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituta si organisata cu vot deliberativ si decisiv, representata in Camera legislativa; iar, din contra, daca dieta Transilvaniei ar voi totusi a se slobozi la pertractarea aceleaiasi uniuni de noi fara noi, atunci natiunea romana protesteaza cu solemnitate”.
Adunarea de la Blaj a contribuit decisiv la desavarsirea programului revolutionar comun al tuturor romanilor.
