1 Mai in calendarul popular
La 1 Mai, conform calendarului popular, romanii sarbatoresc „Armindenul”, simbol al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. In traditia populara, acestei zile i se mai spune si “ziua pelinului” sau “ziua betivilor” si semnifica inceputul verii. Armindenul se serbeaza pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor, vinul bun, oamenii sanatosi, prin petreceri la iarba verde, unde se mananca miel si cas si se bea vin rosu cu pelin.
Dimineata oamenii se spala cu roua (de sanatate). Traditia spune ca acum se pun ramuri verzi la porti, pentru noroc si belsug; la casele cu fete se pun puieti de mesteceni in fata portii.
Armindenul – protectorul recoltelor si al animalelor
Armindenul simbolizeaza vechiul zeu al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. Cu o zi inainte, se aduce din padure o ramura verde sau un pom curatat, iar de 1 Mai se pune in fata casei, unde se lasa pana la seceris, cand se pune in focul cu care se coace painea din graul cel nou. In aceasta dimineata se impodobesc cu ramuri verzi stalpii portilor si caselor, dar si intrarile in adaposturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotriva, sa fie protejati de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice.
Credinte populare
In ajunul acestei zile femeile nu lucreaza nici in casa nici pe camp, pentru ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului. Armindeniul este numit si pom de mai. In
Ramura verde are si scopul de a indeparta strigoii, dar si de a aduce aminte de prigonirea lui Iisus. Se crede ca pe vremea cand Irod omora copiii, la sfarsitul zilei a pus o ramura verde la o poarta, pentru a sti de unde sa inceapa macelul a doua zi. Numai ca a doua zi, aparusera ramuri verzi la toate casele, iar Irod nu l-a mai putut gasi pe Iisus.
In aceasta zi nu se folosesc boii la muncile campului, fiind si “ziua boilor”. Nerespectarea acestei reguli atrage dupa sine moartea animalelor sau imbolnavirea oamenilor.
Se crede ca daca ploua in aceasta zi, va mai ploua inca 40 de zile.
Petrecere campeneasca
Se organizeaza petreceri la padure sau la camp, unde se frige un miel, se aduc lautari si se bea doar pelin sau vin rosu, pentru schimbarea sangelui si apararea de boli. Inspre seara, oamenii se intorc in sat cantand, avand flori de liliac sau pelin verde la palarii. Daca Armindeniul cade miercurea sau vinerea, nu se fac petreceri, intrucat este zi de post.
