Cultura decadenta occidentala sarbatoreste mult mai ”zgomotos” Lasatul Secului si intrarea oficiala in Postul Pastelui. Astfel, postul catolic este marcat de (Miercurea Cenusii, Ash Wednesday), insa cu o zi inainte are loc un raunator carnaval: Mardi Gras (martea grasa). In timp ce noi incepem postul putintel mai tarziu, cu actiuni pregatitoare: Lasata Secului de carne (a fost saptamana trecuta) si Lasata Secului de branza (duminica urmatoare), in lume e haos.

Cele mai nebune parade si petreceri in strada se intampla in New Orleans, Rio de Janeiro si Venetia unde mii de oameni ies fie sa caste gura la costume, fie se imbraca de carnaval si defileaza printre carele de parada.  Primul Mardi Gras pare sa fi fost in 1699, cand colonistii francezi la trap prin Louisiana au dat de gura raului Mississippi exact in ziua dinaintea inceperii postului, drept pentru care s-au bucurat mai intai moderat, apoi din an in an din ce in ce mai luxos, pana cand traditia petrecerilor s-a raspandit (si este oficiala din 1838) Asa cum se stie, sarbatoarea e consemnata ca o traditie, iar pentru a capata putere, cat si pentru a termina toate alimentele tentante, oamenii mananca "gras". Se practica obiceiul de a se prepara tot felul de aluaturi, care au in compozitia lor oua.

Mardi Gras, devenita si ziua Carnavalului, este o sarbatoare cand se mananca, se danseaza, se canta si se defileaza in costume pe strada. Nu e lipsit de ratiune, deoarece notiunea de carnaval vine din carnis levare "fara carne", in latina.  Personajele colorate, carele alegorice impresionante, costumele fanteziste, decoratiunile extravagante, accesoriile multicolore (pene, palarii, masti, margele), muzica asurzitoare si mancarea delicioasa sunt ingredientele-cheie ale uneia dintre cele mai spectaculoase parade de strada din lume.

Excesele culinare sunt puse si pe seama faptului ca inainte de post, organismul are nevoie sa-si faca o rezerva energetica din care sa consume in perioada urmatoare. In acelasi timp, credinciosii vor sa-si goleasca frigiderele de alimentele interzise in perioada postului, pentru a nu cadea prada ispitelor.

Pe strazile principale ale oraselor se revarsa o multime multicolora costumata in special in culorile traditionale ale sarbatorii - mov, verde si galben-auriu (simbolizand justitia, credinta si puterea) si purtand nelipsitele margele, accesoriul nelipsit al petrecaretilor.

Se pare ca primul Mardi Gras a fost celebrat in jurul anului 1700 de catre colonistii francezi, insa abia un secol mai tarziu sarbatoarea a devenit oficiala, pentru ca in zilele noastre sa aiba o amploare fara precedent.

Desertul traditional de Mardi Gras este asa-numita King cake, prajitura regelui, care adesea are ascunsa in ea o figurina sau o boaba de fasole. Conform traditiei, cine gaseste aceasta amuleta trebuie sa organizeze petrecerea de Mardi Gras din anul urmator sau macar sa cumpere o alta prajitura traditionala.

Astfel, a doua zi dupa Mardi Gras, crestinii trec la asa numita perioada "pascala", timp in care trebuie sa manance mai usor, fara carne, oua, unt, pana in Duminica Pastelui. Scopul il reprezinta purificarea fizica si spirituala inaintea zilei sacre.